Despre efectele terapeutice miraculoase pe care le are nămolul de Techirghiol au apărut multe informații de-a lungul timpului. Pornind de la legenda despre bătrânul Techir, până la povestirile personalului medical, care afirmă că mulți pacienți au ajuns la sanatoriu în scaunul cu rotile și au plecat pe propriile picioare, nămolul de Techirghiol a devenit renumit și chiar premiat, inclusiv peste hotare. Tocmai de aceea a fost denumit elixirul negru din Dobrogea, proprietățile sale curative fiind extraordinare.
Nămolul de Techirghiol și Lacul lui Techir
Acțiunile tămăduitoare ale apei și nămolului de Techirghiol se spune că sunt cunoscute încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
O legendă foarte cunoscută este despre Techir, bătrânul orb și olog, al cărui măgar a intrat cu cotiga în apa lacului pentru a se adăpa și s-a împotmolit în nămol. Măgarului nu i-a plăcut apa sărată și a reușit într-un final să iasă din mâl, iar Techir nu știa ce se întâmplă și de ce s-a umplut de apă pe haine. După ce au ieșit din acest bucluc și hainele bătrânului s-au uscat, acesta a observat că poate să își miște picioarele, până atunci înțepenite.
Potrivit altei legende, comandantul otoman Said Pașa ar fi trecut prin Dobrogea, în timpul războiului Crimeei, împreună cu soldații lui. În timpul luptelor se rănise la o mână, iar doctorul l-a sfătuit să se scalde în apa Lacului Techirghiol, pentru a-și vindeca brațul bolnav. Comandantul otoman a încercat acest remediu și, ca prin minune, mâna s-a vindecat în scurt timp.
În 1878, soldații români se tratau cu apa și nămolul de Techirghiol
Apa lacului și nămolul de Techirghiol se spune că au fost folosite pentru tratament chiar și de soldații români care luptau în Dobrogea. Localnicii povestesc faptul că aceștia mergeau să se scalde în lac pentru a-și vindeca rănile, deoarece se cunoșteau proprietățile curative ale lacului.
În timpul Războiului de Independență, autoritățile militare au trimis bolnavii să se trateze la Techirghiol, însă, la acea vreme, aceștia erau cazați în barăci din lemn sau în corturi.
Sultanul Suleyman Magnificul a scris în două ordine despre Techirghiol
Înainte să i se spună Techirghiol sau Lacul lui Techir, el a fost denumit Tekfur Golu, în traducere Lacul vărgat, iar localitatea Tekfur Koy, Satul vărgat. Vărgat, pentru că lacul are o culoare mai ciudată, atunci când bate vântul și este vălurit.
În 1560 Tekfur Koy era o localitate importantă a Dobrogei otomane, așa cum reiese din două firmane ale sultanului Suleyman Magnificul, care i-au fost adresate domnitorului Moldovei Alexandru Lăpuşneanu şi în care se făcea referire la câteva aşezări din Dobrogea.
Hotelul Hagi Pandele, primul stabiliment balnear construit la Techirghiol
Primul stabiliment balnear, hotelul ”Hagi Pandele” a fost inaugurat în 1891. Impropriu spus hotel, pentru că el a fost amenajat într-un fost grajd, iar instalația termică era încropită dintr-un cazan vechi de rufe, pus pe pirostrii.
”Corturi, barăci, oameni mânjiţi cu nămol, grătare pentru frigărui, negustori ambulanți, doamne în rochii de epocă, militari şi civili, vagabonzi şi cerşetori, trăsuri, câini de tot felul, într-o învălmăşeală nebună, o forfotă neîntreruptă sub soarele arzător. Febra căutătorilor de sănătate” scria Constantin Cioroiu în cartea sa ”Litoralul românesc-ghid sentimental”.
Eforia spitalelor a construit primul sanatoriu modern
În 1993, Eforia spitalelor a inaugurat Sanatoriul Maritim, o structură sanitară bine organizată. Noul aşezământ de tratament balnear avea 24 de cabine dotate cu căzi de faianţă emailată, pentru băile de nămol, un corp central în care se făcea hidroterapie, dar și săli pentru gimnastică medicală.
Nămolul de Techirghiol a atras mulți turiști din anul 1900
Turismul balnear a luat avânt după ce omul de afaceri Ion Movilă a construit două hoteluri în Eforie, unul pe malul mării, înconjurat de un parc, altul, în apropiere, pe malul lacului, unde se afla şi instalaţia de băi calde, terminată prin 1902-1903. Nămolul de Techirghiol era deja renumit pentru proprietățile sale curative.
”Ion Movilă a murit când hotelurile sale erau aproape de finalizare. Multă vreme însă, staţiunea în care i s-a ridicat şi o statuie a purtat numele său, el aflându-se, fără îndoială, printre pionierii turismului maritim românesc.
Din păcate, până la construcția căii ferate Constanţa-Mangalia, o călătorie până la băile „Movilă”, azi Eforie Sud sau la Techirghiol constituia, din pricina stării proaste a drumurilor, o adevărată aventură.
Cu toate neajunsurile călătoriei însă, an de an, puzderie de oameni de toate vârstele, suferinzi ori numai ipohondri, mergeau la Techirghiol ca spre un tărâm al făgăduinţei.
Cu vremea, stațiunea de la Movilă capătă tot mai mare amploare, prin construcția a numeroase vile, a unui cazino, noi instalaţii balneare, ajungând cea mai importantă stațiune de la sudul Constanței. În 1930, stațiunea, care cu doi ani înainte fusese declarată comună urbană, avea o plajă amenajată de 6000 mp, 80 de cabine, 23 hoteluri şi 318 vile cu 4 000 de camere şi 3.000.000 lei venituri.
Techirghiolul înregistra, în ciuda precarității bazei sale turistice şi de tratament, tot în 1930, 24.000 de turişti români şi străini, iar împreună cu stabilimentele de băi de la Eforie Nord realiza un venit de 2.200.000 lei.
Iarna, plajele devin pustii, dar în interiorul sanatoriilor, în bazine acoperite, în săli de tratament cu cele mai actuale instalaţii, activitatea balneară nu încetează nici o clipă. Bolnavii din toate colţurile pământului vin, în fiecare an, fie iarnă, fie vară, la nămolul miraculos al lui Techir, la elixirul negru”, scria în cartea ”Litoralul românesc-Ghid sentimental”, Constantin Cioroiu.
Techirghiol, tărâmul făgăduinței
Scriitorul Ioan Adam amintește în volumul „Constanţa pitorească”, despre renumita stațiune: „Priveliştea de pe mal e plină de ridicol şi originalitate: bărbaţii sunt rânduiți în două zone despărţite, îşi ung corpul peste tot cu nămol şi aşteaptă, aşa, în bătaia soarelui, până se usucă.
Uitându-te la umbrele acelea negre, lacome de sănătate, cum se agită satanic prin lumină cu gesturi simbolice şi mute, ai crede că dracii s-au strâns în jurul bălții, din infern, ca să pună la cale, în taină, cine ştie ce cursă pentru oameni.”
Zona Eforie-Techirghiol a devenit renumită pentru odihnă și tratament, cu o bază turistică impresionantă. Lacul Techirghiol, cu nămolul său denumit și elixirul negru al sănătății este cunoscut chiar și peste hotare. Efectele miraculoase ale acestui tărâm al tămăduirii sunt apreciate și de turiștii străini, despre care medicii de la Sanatoriul Techirghiol spun că unii pacienți au venit în căruț cu rotile și au plecat pe picioarele lor.
The post Nămolul de Techirghiol, elixirul miraculos din Dobrogea appeared first on Descopera Dobrogea.