Sala pictată din clădirea fostei primării a Constanței, devenită ulterior sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie are propriile ei povești, ca orice spațiu monumental important. Cei care nu au văzut sala pictată, trebuie să își imagineze că exact deasupra intrării în Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța există o cameră generoasă, extrem de înaltă, așa cum se făceau construcțiile pe vremuri, pe ai cărei pereți sunt zugrăvite legendele Constanței.
Sala pictată, o alegorie în imagini a Daciei antice
Imaginile din sala pictată a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța reprezintă, de fapt, o alegorie, o istorie în imagini a ținutului dobrogean și al Daciei antice.
”Sala pictată este unul dintre punctele de atracție ale clădirii Muzeului de Istorie Constanța. Istoria în imagini din sala pictată începe cu colonizarea greacă, întemeierea orașelor-stat Histria, Tomis, Callatis, continuă cu perioada romană, cu cea Pax Romană care a fost instaurată de către Imperiul Roman în sec. I-II d.Chr., continuă cu perioada medievală, cu voievozii noștri cei mai de seamă, pe urmă se trece la istoria mai recentă, într-o alegorie care începe cu Tudor Vladimirescu, Alexandru Ioan Cuza, Carol I și Războiul de Independență.
Sala pictată este cea mai frumoasă sală din tot orașul Constanța. Nu există o altă sală împodobită cu picturi murale așa cum este cea de la muzeu”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Constantin Chera, cercetător științific.
Sala pictată a fost realizată de artiștii care au pictat și Catedrala din Constanța
Au existat multe propuneri privind modul în care va fi realizată sala pictată. Una dintre ele este foarte interesantă, pentru că îi aparține pictorului Ion Theodorescu-Sion, o celebritate în epocă, socotit marele pictor al generației, mai important decât un Paladi sau un Tonitza, dar astăzi uitat.
În Constanța anului 1928 Sion, care era foarte legat de orașul de la malul mării, a realizat expoziția semicentenarului la Cazinou. El a făcut propunerea ca, pe pereții sălii pictate să figureze legendele Constanței începând cu Legenda Argonauților și întâmplarea a făcut că proiectul nu a fost acceptat.
Au fost primite și alte oferte de decorare a sălii pictate, între care și una de la un pictor spaniol, însă nici aceea nu a fost bine primită. De fapt, erau niște sume mult prea mari, pe care, primăria, deja epuizată după terminarea construcției, pentru că a fost mult mai greu de construit și de finalizat decât fusese de proiectat. Acolo era râpa Constanței, iar fundațiile muzeului au coborât până la adâncimea de 17 metri și atunci cheltuielile au fost foarte mari, la care s-a adăugat proiectul privind reconfigurarea Pieței Ovidiu.
În cele din urmă, după ce s-a înlocuit pictura Catedralei, care, la rândul ei a avut o altă poveste legată de George Demetrescu Mirea și de iubirea sa pentru o doamnă, pe care a pictat-o ca muceniță pe pereții bisericii stârnind un scandal pe măsură, au fost găsiți artiștii care s-au ocupat de sala pictată.
Lucrările au fost realizate în perioada 1966-1968, de un colectiv verificat de pictorul Gheorghe Popescu și de Niculina Dona Delavrancea, un tandem redutabil, care știa să facă frescă. Echipa a făcut pictura nouă de la Catedrală și ulterior a primit comanda pentru sala pictată. S-a achitat foarte bine de această sarcină, pentru că pictura a dăinuit până astăzi și nu și-a pierdut frumusețea cromatică. Ea decorează foarte frumos această sală, cu poveștile ei care se referă la oameni care au fost importanți în trecutul orașului nostru și care trebuie pomeniți, pentru că au fost plini de dragoste față de urbe și au lăsat multe lucruri frumoase în urma lor.
Pe un perete din sala pictată a fost zugrăvit chipul lui Nicolae Ceaușescu
În perioada comunistă, pe peretele de nord al camerei pictate a fost realizată, peste fresca inițială, o pictură cu Nicolae Ceaușescu. Fiind sala de festivități a Primăriei Constanța de la acea vreme, în care primarul ținea ședințele, încăperea trebuia să aibă și o imagine cu președintele țării.
Sala de consiliu a fost folosită din 1921, de când a fost inaugurată clădirea Primăriei Constanța, până în 1977, când instituția s-a mutat în noul sediu în care funcționează și acum, iar vechiul imobil a devenit sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
După revoluție, în 1990, chipul fostului lider comunist a fost acoperit cu o altă pictură realizată de Răzvan Neicu, absolvent de arte plastice, fost angajat al Muzeului de Istorie, în cadrul departamentului Patrimoniu. Sala pictată este foarte frumoasă, iar vizitatorii Muzeului de Istorie și Arheologie Constanța o pot admira.
Imobilul care găzduiește Muzeul de Istorie Constanța a împlinit anul acesta 100 de ani
Ideea construirii unui palat comunal datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Prima dată a fost construit cel care găzduiește Muzeul de Artă Populară Constanța, iar apoi, în urma unor demersuri îndelungate și destul de tensionate, arhitectul Victor Ștefănescu, cel care a reconfigurat și parcul Carol din București, a fost chemat să prezinte un proiect pentru noul palat comunal, care se dorea să fie construit în Piața Independenței la vremea respectivă, acum denumită Piața Ovidiu.
În urma demersurilor primăriei s-a decis realizarea construcției. Principele Ferdinand a pus piatra de temelie pentru noul sediu al administrației locale, în mai 1912 și, cu întreruperi, lucrările au durat până în 1921, când, pe 17 iulie s-a inaugurat clădirea Palatului Comunal Constanța, actualmente sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, acum monument istoric.
The post Sala pictată din Muzeul de Istorie Constanța, o incursiune prin Dacia antică appeared first on Descopera Dobrogea.