Puțini români știu că în Primul Război Mondial, soldații germani au realizat 54 de copii din ipsos după metopele monumentului triumfal Tropaeum Traiani de la Adamclisi, în timpul ocupației Dobrogei. Mulajele se află acum în colecția de antichități din Heidelberg, după ce, multă vreme au fost depozitate într-un pod. Povestea lor a fost făcută cunoscută în cadrul expoziției „Arheologie și politică: cele două narațiuni referitoare la monumentul Tropaeum Traiani între Adamclisi și Heidelberg”, eveniment care a avut loc la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Metopele de la Tropaeum Traiani au generat polemici înainte de Primul Război Mondial
Monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi a fost subiectul unor dezbateri aprinse în cercetările din spațiul germanofon, încă din perioada efectuării săpăturilor din anii 1890. Acest lucru s-a datorat în special reprezentărilor sculpturale de pe metope și merloane, care arătau stereotipuri ale diferiților ”barbari” non-romani.
”Clasificările lor etnice au variat de la daci și traci la bastarni, geți, moesi și sarmați – grupuri etnice transmise literar, care sunt însă greu de atestat arheologic. În cadrul discuțiilor despre datarea monumentului, s-a remarcat în 1896, Adolf Furtwängler, care a interpretat monumentul Tropaeum Traiani ca fiind originar din epoca lui Augustus. El a presupus existența a patru tipuri de barbari în reprezentările de pe monument: daci, traci, geți și bastarni de origine germanică, cu șuvița de păr împletită într-un nod.
Deși deja la vremea respectivă predominau părerile pentru datarea din vremea lui Traian, adică 100 de ani mai târziu, teza lui Furtwängler avea un avantaj decisiv: datarea sa timpurie însemna că basoreliefurile monumentului Tropaeum Traiani ar fi primele reprezentări cunoscute ale germanilor sau, cum scria despre bastarni, ale ”primilor nemți care au apărut pe scena istoriei”, spune Polly Lohmann, curatorul colecției de antichități a Universității Heidelberg din Germania.
Perioada de desfășurare a acestor polemici științifice a coincis cu intrarea României în Primul Război Mondial și ocuparea acesteia de către Puterile Centrale, la sfârșitul anului 1916. Dobrogea de Vest și, prin urmare, Adamclisi, s-au aflat din acel moment sub administrație militară germană.
Monumentul Tropaeum Traiani trebuia să fie reconstruit în București
În timpul cercetărilor efectuate la Adamclisi, arheologii au observat că plăcile de piatră care au îmbrăcat pe vremuri mausoleul Tropaeum Traiani căzuseră sau au fost folosite în construcții, de localnici.
O parte din elementele originale au fost găsite de Grigore Tocilescu în satele apropiate, fiind folosite pentru fântâni, jgheaburi și chiar pietre funerare. După ce au fost găsite, cele mai multe piese au fost transportate la București, în anii 1887 și 1898, la Muzeul Național de Antichități și la Palatul de Artă, pentru a fi protejate.
La un moment dat, s-a propus ca monumentul să fie reconstruit în întregime la București. Acest proiect susținut de Grigore Tocilescu nu a fost realizat însă niciodată. Elementele componente ale monumentului Tropaeum Traiani au rămas în curtea Palatului Artelor și au supraviețuit Primului Război Mondial, iar în 1923 au fost expuse în Muzeul Militar din Parcul Carol.
Un căpitan al armatei germane a avut ideea de a face mulaje după metopele de la mausoleul Tropaeum Traiani
”Printr-o coincidență, Harald Hofmann un fost elev și asistent al profesorului Friedrich von Duhn a fost staționat în Muntenia pe post de căpitan. El își obținuse doctoratul în 1899, lucrase la în domeniul arheologiei și activa ca profesor de latină și greacă, atunci când a fost chemat la război.
Hofmann i-a trimis lui Friedrich von Duhn o scrisoare de pe front, în care îi propunea să realizeze mulaje ale monumentului triumfal de la Adamclisi. Von Duhn a scris, la rândul său, în ianuarie 1918, o scrisoare de șase pagini către Ministerul Culturii și Educației din Baden, în care sublinia importanța monumentului Tropaeum Traiani în cercetare”, afirmă dr. Polly Lohmann, curatorul colecției de antichități a Universității Heidelberg din Germania.
Mulajele după metopele de la Tropaeum Traiani au fost realizate în aproape două luni
Lucrările de pregătire a mulajelor au început pe 8 aprilie 1918 în Palatul Artelor din București, unde elementele constructive ale monumentului erau adăpostite la acea vreme.
”Mai întâi, trebuia să fie create formele negative ale elementelor originale ale monumentului, pentru ca mai apoi, în Baden, din aceste matrițe să fie realizate reproducerile propriu-zise. Dintr-o listă de cheltuieli ținută de Hofmann reies toate detaliile despre atelierele și meșterii locali, cărora li s-au încredințat diverse sarcini.
Conform numelor din listă, unii dintre ei erau germani dobrogeni, precum cei de la ”Atelierul de turnat ghips Faust” și ”Atelierul de pietrărie Frister”. La sfârșitul lunii mai, după mai puțin de două luni, formele de ghips erau gata”, afirmă dr. Polly Lohmann, curatorul colecției de antichități a Universității Heidelberg din Germania.
Copiile realizate după elementele de la Tropaeum Traiani au fost transportate cu trenul până în Germania
Matrițele au fost transportate în august 1918, cu trenul, în două vagoane, până la Baden, iar câteva săptămâni mai târziu, formele au ajuns la Karlsruhe.
”La Universitatea Tehnică s-a început mularea propriu-zisă, iar formele pozitive obținute au fost mai apoi transportate la Heidelberg în interiorul matrițelor aferente. Însă, ghipsul și șelacul au devenit atât de scumpe după război, încât implementarea acestui proiect a trebuit să fie amânată. Au trecut mai mulți ani fără să se fi găsit o soluție.
Între timp, Harald Hofmann, după câteva luni de captivitate la Brașov și Timișoara s-a întors la școala din Mannheim în care preda, iar Friedrich von Duhn a ieșit la pensie în 1920.
În 1921 von Duhn a luat parte la o întâlnire de urgență cu succesorul său, pentru a discuta ce se va întâmpla cu mulajele. Cu această ocazie s-au constatat vătămări ale matrițelor, suferite fie în timpul transportului, fie în timpul depozitării la Universitatea Tehnică. Piesele turnate au fost aduse cu care trase de boi, în clădirea Bibliotecii de Stat din Piața Friedrich din Karlsruhe, pentru a putea fi expuse.
Germanii erau preocupați de protejarea monumentelor istorice din Dobrogea
Ostilitățile militare au fost observate cu îngrijorare de o parte din cercetătorii germani ai monumentelor antichității. Ei se temeau că, atât structurile păstrate la Adamclisi, cât și reliefurile transferate la București la sfârșitul secolului al XIX-lea, ar putea fi deteriorate.
”De când Adolf Furtwängler a interpretat unele dintre figurile pe reliefuri ca fiind bastarni, o populație germanică localizată în partea inferioară a Dunării și a datat monumentul în perioada imperială timpurie, reliefurile au fost considerate cele mai vechi reprezentări ale germanilor”, afirmă Robert Born.
În acest context, o personalitate proeminentă în cercetarea preistorică a declarat la un moment dat: ”sperăm că bombele avioanelor noastre vor cruța aceste comori, care sunt și sanctuarele noastre”.
În timp ce elementele originale ale monumentului de la Adamclisi au rămas nedeteriorate, muzeul local a fost probabil prădat și, în mare parte, distrus de trupele bulgare care au fost adăpostite acolo.
Mulajele au fost expuse abia în 1965
În 1929, sub egida celui care l-a urmat pe succesorul lui Friedrich von Duhn, matrițele și mulajele de ghips au fost transportate, în sfârșit, la Heidelberg.
Datorită lipsei de spațiu, formele din ghips (și probabil, și matrițele) din Heidelberg, realizate după monumentul Tropaeum Traiani, au fost mutate în depozitul Bibliotecii Universitare.
Abia în 1965, când a fost achiziționată și renovată clădirea ”Heuscheuer”, s-a creat un spațiu expozițional dispus pe patru etaje. Odată cu ceremonia de deschidere, fotografii ale mulajelor au ajuns chiar în presa locală, însă au fost prezentate în mod incorect, drept reproduceri ale unui mormânt roman.
Studenții germani au numit mulajele ”un monument al opresiunii” și le-au vopsit cu graffitti
”Libertate pentru Grecia” au scris studenții germani cu vopsea roșie, în anul 1968, pe mulajele expuse pe două etaje.
”Graffiti-ul a fost o expresie a protestului împotriva Universității Heidelberg și a dictaturii militare din Grecia la acea vreme. Legătura dintre Tropaeum Traiani și dictatura exercitată de junta militară era că monumentul triumfal evoca tirania romanilor asupra altor popoare și regiuni și, prin urmare, a fost considerat de către corpul studenților din Heidelberg drept un simbol al Guvernului militar grec.
În același timp, studenții au criticat și Universitatea Heidelberg pentru păstrarea acestor monumente ale opresiunii.
Mulajele afectate au fost restaurate, astfel încât astăzi mai pot fi văzute doar pe alocuri câteva licăriri roșii.
Din acel moment neatinse, mulajele monumentului Tropaeum Traiani s-au aflat timp de 50 de ani în clădirea universității ”Heuscheuer”.
În 2019 au început lucrările de renovare și a fost conceput un plan nou pentru amenajarea mulajelor pe pereți. Pe baza structurii arhitecturale a monumentului triumfal, componentele sunt împărțite în patru unități, pe patru etaje. Merloanele și metopele, a căror greutate poate fi estimată la aproximativ 200 de kg fiecare, au necesitat o aplicare deosebit de sigură și stabilă.
Universitatea Heidelberg deține astăzi în total 51 de matrițe”, precizează dr. Polly Lohmann, curatorul colecției de antichități a Universității Heidelberg din Germania.
Tratatul de pace și efectele sale asupra Dobrogei și Adamclisi
Monumentele din Dobrogea au revenit în atenția politicului, în cadrul negocierilor privind statutul viitor al regiunii dintre Dunăre și Marea Neagră, care au început după ce tratatul preliminar de pace dintre Puterile Centrale și România a fost semnat la 5 martie 1918. În acest proces, atât România, cât și Imperiul German și Austro-Ungaria au căutat să împiedice cedarea Dobrogei către Bulgaria.
”Considerațiile istorice și arheologice au jucat un rol important în pregătirile ședințelor de negocieri. Astfel, prim-ministrul Alexandru Marghiloman, împreună cu istoricii Constantin Giurescu și Simion Mehedinți, au pregătit o lucrare în care revendicările românești asupra teritoriului Dobrogei au fost legitimate prin argumente istorice. În interiorul delegației germane, s-a discutat despre cadrul general pentru cercetările arheologice viitoare în Dobrogea.
Într-o întâlnire a lui August von Mackensen cu secretarul de stat pentru afaceri externe, Richard von Kühlmann, la 4 martie 1918, Mareșalul de câmp și-a exprimat îngrijorarea cu privire la soarta monumentelor antice, în special a structurilor de la Adamclisi, în urma experiențelor cu aliații bulgari în trecut”, precizează Robert Born.
Povestea matrițelor făcute de germani în timpul războiului a fost scoasă la iveală de Polly Lohmann
Așa cum mulajele pentru Colecția de Antichități de la Universitatea Heidelberg au fost create întâmplător, ideea pentru acest proiect de expoziție a fost, de asemenea, rezultatul întâmplării.
”În prima mea săptămână la locul de muncă ca nou curator al colecției, am fost trimisă într-o pivniță a universității și m-am trezit într-o cameră plină de mulaje de ghips în format mare. Discuțiile cu colegii au dezvăluit că era vorba despre matrițele mulajelor realizate după monumentul Tropaeum Traiani, pe lângă care trecusem ani de zile ca studentă, fără să știu despre ce este vorba.
Au urmat trei zile în adâncul pivniței pentru a vizualiza și documenta toate obiectele, precum și multe ceasuri de cercetare în Arhivele Generale de Stat din Karlsruhe în vara anului 2018. Două acte conțin corespondența pentru cererea și producția mulajelor și pentru transportul lor la Heidelberg.
Astfel, a fost necesară o vacanță de mai multe săptămâni în România în 2019, în timpul căreia nu numai că am putut vedea componentele originale și reconstrucția monumentului Tropaeum Traiani din Adamclisi, dar m-am îndrăgostit puțin și de frumoasele orașe din Transilvania și de peisajul Carpaților.
Această călătorie a fost inspirația pentru realizarea unui proiect de expoziție studențească, care, sub forma unei excursii, face drumul înapoi al mulajelor de la Heidelberg la București și Adamclisi”, afirmă dr. Polly Lohmann, curatorul colecției de antichități a Universității Heidelberg din Germania.
Dacă faceți o vizită în localitatea Adamclisi, puteți vizita atât monumentul triumfal Tropaeum Traiani, cât și cetatea și muzeul, în care sunt foarte bine puse în valoare toate elementele originale ale monumentului.
The post Istoria mulajelor făcute de soldații germani în 1918, după metopele de la Tropaeum Traiani appeared first on Descopera Dobrogea.