Tradițiile și superstițiile de Sfântul Andrei în Dobrogea sunt legate de spiritele rătăcitoare despre care se spune că se întorc pe Pământ, prin cerurile care se deschid. În plus, fiecare minoritate din Dobrogea are propriile obiceiuri, pe lângă cele întâlnite în toate regiunile țării. Nu este întâmplătoare asocierea cu sărbătoarea de Halloween, deoarece, la fel ca în cazul acesteia, regăsim folosirea dovleacului, a măștilor și distracția oamenilor prin care se dorește gonirea spiritelor rele.
Tradiții și superstiții de Sfântul Andrei, în Dobrogea
Sărbătoarea de Sfântul Andrei este încărcată de simboluri, obiceiuri și superstiții. Despre apostol se spune că este ocrotitorul nostru și că a creștinat poporul român. El ar fi stat o vreme în Dobrogea, iar în localitatea Ion Corvin din județul Constanța există Peștera Sfântului Andrei. Se zice că acolo a trăit și creștinat apostolul Andrei.
Sărbătoarea care îi poartă numele marchează ultima zi de toamnă și prima zi de iarnă din an. Tocmai de aceea au apărut numeroase obiceiuri și superstiții și se spune că este momentul în care hotarul dintre viață și moarte este foarte fragil.
În plus, românii consideră că în noaptea de Sfântul Andrei lumea celor vii se întrepătrunde cu cea a spiritelor, iar imaginația lor nu a fost deloc săracă și au creat o mulțime de ritualuri pentru a se proteja.
Obiceiuri de Sfântul Andrei în Dobrogea
Pentru că deschide lanțul sărbătorilor de iarnă, Sfântul Andrei se numește și ”cap de iarnă”. Despre obiceiurile pe care le au minoritățile din Dobrogea în această zi, am aflat o mulțime de lucruri interesante de la Bianca Folescu, administratorul ”Suvenir din Dobrogea”.
Bianca trăiește în satul Vișina din județul Tulcea și cunoaște tradițiile etnicilor din regiune și a reabilitat o locuință tradițională, cu acoperișul din stuf în care are 5 odăi, fiecare aparținând unei minorități din Dobrogea.
Bianca a pus crenguțe de vișin și de măr în apă sfințită. Ele vor sta în apa neîncepută până la Sfântul Vasile, iar dacă încolțesc, e semn că anul viitor o să fie roditor.
Tot în ajunul Sfântului Andrei se pune și grâul la încoțit și evoluția lui este urmărită până la Crăciun sau de Sfântul Vasile. Povestea este aceeași, dacă grâul încolțește, cel care îl pune în pământ va avea belșug în gospodărie.
În ajunul sărbătorii de Sfântul Andrei se mănâncă plăcintă cu dovleac
Nu doar americanii folosesc dovleacul pentru alungarea spiritelor rele, ci și românii. În satul Vișina, bătrânele obișnuiesc să facă în ajun de Sfântul Andrei, plăcintă cu dovleac.
Bianca Folescu spune că, în trecut, în această noapte plăcinta era dusă la biserică, se aduna toată lumea și mânca până dimineața din ea.
Acum, lumea nu mai merge la lăcașul de cult, dar se adună prietenii și rudele în jurul unei mese și consumă plăcintă de dovleac. Prin acest obicei se dorește să se petreacă de Sfântul Andrei, pentru că se spune că este foarte bine să ai veselie în casă în ajunul sărbătorii.
De asemenea, cei care vor să se păzească de strigoi pun, tot în ajun, usturoi la geamuri. Potrivit superstițiilor păgâne, în noaptea ce precede sărbătoarea se deschid cerurile, iar hotarul dintre cele văzute și cele nevăzute dispare.
O noapte cu strigoi și farmece de dragoste
În noaptea de Sfântul Andrei se spune că apar strigoii, moroii, duhurile rele, iar oamenii apelează la așa-zise puteri magice, pentru a fi protejați.
Ușile, ferestrele și grajdurile sunt unse cu usturoi, pentru ca oamenii și animalele lor să beneficieze de protecție împotriva duhurilor rele.
Tot în noaptea Sfântul Andrei se pot face farmece de dragoste, pentru că se deschid cerurile și se poate trece dintr-o lume într-alta .
”Acestea sunt obiceiuri pe care le știm din copilărie și sunt urmate inclusiv de persoanele care stau la oraș, însă la sat tradițiile sunt mai frumoase”, afirmă Bianca Folescu. Ea spune că ieri s-au tămâiat grajdurile animalelor, pentru a fi protejate. Se crede că în noaptea de Sfântul Andrei umblă strigoii să fure laptele vacilor, mințile oamenilor și rodul livezilor. Răul încearcă să înfrunte binele, dar acesta din urmă învinge.
Tot în noaptea care precede sărbătoarea, fetele încearcă să își afle ursitul. Busuiocul sfințit pus sub pernă este cea mai cunoscută metodă. Se spune că femeile nemăritate care apelează la acest truc visează bărbatul cu care se vor căsători.
Cel mai vechi meteorolog era ceapa
De Sfântul Andrei, oamenii de la sate puneau 12 cepe în podul casei și până de Crăciun, fiecare ceapă primea numele unei luni din an. După 25 decembrie, cepele care se înmuiau anunțau lunile ploioase, iar cele care încolțeau prevesteau lunile de bogăție.
Aceasta era, de fapt, o prognoză a anului următor. Ei bine, dacă acum meteorologii pot estima vremea probabilă doar pentru 3 zile, pe vremuri bătrânii o aflau pentru un an întreg.
Bocetul Andreiului, un alt obicei din Dobrogea
Un alt obicei din Dobrogea este ”Bocetul Andreiului”. Fetițele confecționau păpuși din cârpă, le așezau pe o laviță și stăteau în jurul lor. Ele jeleau în mod simbolic lângă acele jucării pe care și le-au făcut.
De fapt, își luau adio de la anul care urma să se sfârșească, deoarece păpușa simboliza anul vechi. În plus, potrivit tradițiilor, femeile nu mai au voie să țeasă și să toarcă lână, începând din ziua de Sfântul Andrei, până după Crăciun.
Vremea din noaptea de Sfântul Andrei prevestește cum va fi iarna
Tot Sfântul Andrei ne oferă și o prognoză pe termen mai scurt, spune Bianca Folescu. Astfel, dacă în noaptea din ajunul sărbătorii cerul este senin și afară este cald și plăcut, se spune că vom avea o iarnă blândă. În schimb, dacă cerul este înnorat, dacă ninge, plouă și în general, dacă e vreme rea, este semn de iarnă grea, cu troiene mari.
La mulți ani tuturor celor care poartă numele sfânt de Andreea sau Andrei și derivatele lor!
Fotografia este realizată de #Lipovenesc
The post De Sfântul Andrei, tradițiile și superstițiile sunt foarte vechi în Dobrogea appeared first on Descopera Dobrogea.