În satele din Dobrogea, cu câteva zile înainte de marea sărbătoare se pregăteau produsele tradiționale de Crăciun, colacii și alte copturi rituale, extrem de importante în viața tradițională.

Crăciunelul, unul dintre produsele tradiționale de Crăciun, în Dobrogea

Crăciunelul era o coptură în formă de 8 sau care reprezenta o figură antropomorfă. Fiind unul dintre produsele tradiționale de Crăciun, el era agățat, atât la români, cât și la ucrainenii din Dobrogea în cui, lângă icoană, urmând ca de Bobotează să fie oferit animalelor, pentru sănătate și prosperitate.

craciunel-preparat-de-Craciun-in-satele-din-Dobrogea-pentru-animalel-din-gospodarie”Crăciunelul era destinat exclusiv animalelor din ogradă. El era înmuiat în aghiazma mare, realizată de Bobotează și oferit animalelor din gospodărie, pentru ca acestea să aibă mană, vacile să dea mult lapte și să nască viței sănătoși, practic, să meargă sporul în casă și în gospodărie”, a precizat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul Alexandru Chiselev, din cadrul Muzeului de Etnografie și Artă Populară Tulcea.

Scutecele Mântuitorului și turtele Maicii Domnului, produsele tradiționale de Crăciun

Pentru masa rituală din Ajunul Crăciunului, românii, dar și alte etnii realizau ”pelincile lui Isus” sau ”scutecele Domnului”, niște foi coapte pe plită, unse cu sirop făcut din apă și zahăr, peste care se presăra nucă.

produsele-traditionale-de-craciun-in-dobrogeaDe asemenea, produsele tradiționale de Crăciun erau și ”turtele Maicii Domnului”, făcute din foi subțiri, coapte, unse cu zahăr și presărate cu nucă pisată, care erau  împărțite ulterior pe o prescură sau pe un colac.

De Crăciun, cerurile se deschid și sufletele celor decedați revin pe pământ

Aspectul legat de cultul morților este foarte important de Crăciun. Se spune că în această perioadă, Cerurile se redeschid, iar sufletele celor decedați revin pe Pământ să petreacă Marea Sărbătoare alături de membrii în viață ai familiei.

”În anumite comunități se punea chiar un scaun separat, ce rămânea neocupat și veselă, iar oamenii credeau că urmau să fie folosite de persoanele care au revenit temporar în viața lor, din lumea de dincolo”, a povestit pentru Discover Dobrogea, cercetătorul Alexandru Chiselev, din cadrul Muzeului de Etnografie și Artă Populară Tulcea.

În satele din Delta Dunării, fiecare etnie se pregătea în mod diferit pentru Crăciun

La rușii lipoveni nu se făceau în Ajunul Crăciunului anumite specialități culinare și nu aveau loc întâlniri. Se ținea un post negru, urmând ca abia de Crăciun, după slujbă, să stea la masă.

În schimb, la ucraineni, în Ajun de Crăciun avea loc o cină rituală, numită Vecera, la care se pregăteau 12 feluri de mâncare de post, din care nu lipseau cucheaua, o fiertură de grâu îndulcită, osvarul, compotul din fructe uscate și fel de fel de plăcinte, chiar și o pampușcă, un fel de turtă mică, crestată astfel încât să creeze imaginea unui soare.

Credincioșii de rit vechi, lipovenii sau staroverii cum li se mai zice și cei de stil vechi, ucrainenii ori haholii celebrează Crăciunul pe 7 și 8 ianuarie, după calendarul iulian.

Majoritatea rușilor lipoveni este concentrată în regiunea Dobrogea, în special în județul Tulcea, unde se înregistrează peste 16.000 de locuitori care fac parte din această minoritate.

În prezent, datorită căsătoriilor mixte, asistăm la o dublare a sărbătorilor în foarte multe familii se sărbătorește și pe nou, dar sărbătorile sunt punctate și pe stil vechi, pe 6 ianuarie.

Scrumbie-marinata-produsele-traditionale-de-craciun-in-dobrogea-delta-dunariiLocalnicii din Delta Dunării creșteau și porci, pe care îi păstrau după tăiere în cavarma, în untură. Ei pregăteau însă și preparate din pește și făceau chiar și o răcitură din pește.

La Sfântu Gheorghe, de exemplu, pe masa din Ajunul Crăciunului nu poate lipsi scrumbia marinată, iar italienii din localitatea Greci consumau pește afumat.

Pe vremuri, darurile de Crăciun erau simbolice

Darurile, pe vremuri, erau mai mult simbolice, în satele dobrogene accentul fiind pus pe produsele tradiționale de Crăciun. Dacă vorbim despre darurile oferite colindătorilor, acestea se rezumau la colaci, fructe, gutui, mere, nuci și erau primite cu foarte mare bucurie.

daruri-de-craciun-in-dobrogea”Toate acestea mergeau pe ideea reciprocității darului, colindătorul oferă prin urările sale bunăstare gospodăriei, iar gazdele trebuie să ofere la rândul lor, în schimb, un colac și diverse produse pe care acestea, chiar dacă nu le aveau la îndemână, le pregăteau cu mare drag.

De exemplu, în satul Letea, pentru colindătorii de Crăciun se pregăteau 80 de colaci mici și vreo 12 colaci mari pentru ceata de colindători de la biserică. Femeile aveau de trudă în acea perioadă.

Spre surprinderea și bucuria mea, în anul 2019 când am participat la sărbătorile de Crăciun pe vechi, în satul Letea, cele două cete de colindători strânseseră fiecare, în jur de 50 de colaci.

Aceștia se înșiră pe un băț foarte lung, pe o prăjină și sunt expuși în fața tuturor, deoarece este un motiv de mândrie cu două valențe. Pe de o parte, ei demonstrează la câte case au reușit să colinde, iar pe de altă parte, arată cât de harnice au fost gospodinele în realizarea acelor colaci”, spune cercetătorul Alexandru Chiselev, din cadrul Muzeului de Etnografie și Artă Populară Tulcea.

Sărbători cu multe bucurii vă dorim!





0Shares

The post Produsele tradiționale de Crăciun pregătite pe vremuri în Dobrogea appeared first on Descopera Dobrogea.

Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.