Nu trebuie să fii pasionat de istorie pentru a te îndrăgosti de numeroasele cetăți din Dobrogea, după ce le afli poveștile. În aceste fortărețe găsim frânturi despre trecutul strămoșilor noștri, despre modul în care trăiau și se manifestau, uneori chiar și despre ceea ce își doreau anticii. Cetățile din Dobrogea, reprezintă, pentru vizitatorii de orice vârstă, o călătorie prin istoria antică.
Histria, una dintre cele mai importante cetăți din Dobrogea
Histria este primul oraș cunoscut pe teritoriul țării noastre, întemeiat de coloniștii greci din Milet în jurul anului 657 î.Hr., ca port la Marea Neagră. El a fost distrus în secolul VII d.Hr., de invaziile avaro-slave.
Denumirea Cetății Histria provine de la numele antic al fluviului Dunărea, Istros, cum îi spuneau grecii.
Histria este o cetate extraordinară, care oferă vizitatorului ziduri de incintă, turnuri, poarta mare a orașului, poarta mică și foste basilici din epoca romano-bizantină. Tot la Histria pot fi văzute cartierele în care locuiau coloniștii greci, dar și zona lor economică.
Muzeul Histria adăpostește cele mai frumoase, deosebite și importante piese sau monumente de arhitectură descoperite în interiorul cetății romano-bizantine.
O vizită la Histria înseamnă o vizită efectiv în istoria unei cetăți care a dăinuit timp de 12 secole.
12 cetăți din Dobrogea – fortăreața medievală Enisala
Cetatea Enisala, Yeni-Sale sau Heracleea cum i s-a mai spus de-a lungul timpului, este o atracție turistică deosebită din centrul Dobrogei. Ruinele fortăreței medievale Enisala se află pe un deal calcaros, denumit și Dealul Gras, care domină zona lacurilor Razim și Babadag, la aproximativ 2 km de localitatea Enisala.
Cetatea Enisala sau Heracleea este o fortificație medievală, construită în anii 1300 în scop militar, defensiv și de supraveghere a drumurilor de pe apă și de pe uscat, de către o autoritate care viza zona de la Gurile Dunării.
Fortificația principală a cetății ”Castelul” cum i se mai spune, are un plan poligonal neregulat, care urmează sinuozitățile masivului de calcar jurasic pe care este așezată.
Curtinele, turnurile și contraforturile fortificației, parțial conservate, au permis reconstituirea formei inițiale a monumentului.
Dintre toate cetățile din Tulcea, fortăreața de la Enisala este cel mai vizitat obiectiv turistic din județ.
Cetatea Tropaeum Traiani, cea mai mare așezare civilă romană din Dobrogea
Cetatea Tropaeum Traiani de la Adamclisi nu putea lipsi din top 12 cetăți din Dobrogea, fiind unul dintre cele mai apreciate obiective turistice din județul Constanța.
Tropaeum Traiani este un complex de monumente, format din cetatea Tropaeum Traiani, monumentul Tropaeum Traiani și muzeul de la Adamclisi. Startul ține de primul război dintre daci și romani și de bătălia care s-a dat pe platourile de acolo.
Victoria a fost a romanilor, iar Traian a hotărât, la finalul celor două războaie, să construiască un monument triumfal, care să celebreze victoria și totodată să impună respect tuturor celor din jur, care s-ar mai fi gândit vreodată să pună sub semnul întrebării autoritatea imperială.
După război a avut loc ridicarea cetății. Aceasta a fost construită pe locul unei foste așezări locale a populației getice. Cetatea a urcat destul de repede la rang de municipium și a rămas acolo până undeva la începutul secolului al VII-lea.
Arheologii au descoperit în incinta cetății, soclul unei statui a împăratului Traian, din perioada de început a municipiului Tropaeum Traiani. Pe soclu se află o inscripție datată în anul 116, în care locuitorii cetății sunt menționați cu numele de ”Traianenses Tropaenses”.
Cetatea a înflorit de la începuturile sale și a devenit un centru urban important. Soclul statuii împăratului Traian și toate piesele descoperite în cetate, se află la Muzeul Tropaeum Traiani, din localitatea Adamclisi.
Cetatea Halmyris, ultimul castru militar roman de la vărsarea Dunării în mare
Dintre numeroasele cetăți din Dobrogea, castrul militar roman Halmyris a fost un punct important. Ea se află în apropierea localității Murighiol, iar turiștii care trec prin localitate și au ca destinație Delta Dunării, n-ar trebui să o ocolească.
Cetatea Halmyris este o fortificație romană, care a existat în perioada cuprinsă între secolele I-VII d.Hr. Este una dintre locațiile care găzduiește basilica în care au fost găsite moaștele primilor sfinți creștini din Dobrogea, Epictet și Astion, dar și situl cunoscut drept ”Satul Corăbierilor”. Aici, a fost descoperit inclusiv portul cetății.
De-a lungul secolelor, Cetatea Halmyris a mai fost denumită Talamonium și Salmorus, toate cele trei nume fiind traduse prin sărătura sau sărăturile. Numele îi vine de la golful cu apă sărată, care în antichitate se afla în zona cetății.
Fortăreața este datată din secolul VI î.Chr. Primii care au construit cetatea au fost geto-dacii și au locuit în ea până în secolul I î.Chr. Denumirea geto-dacă a cetății era Talamonium.
Din sec. I î.Chr. până în sec. II d.Chr. au locuit grecii în cetate, după ce au ocupat Pontul Euxin și au denumit-o Halmyris. În vremea aceea, marea era la aproximativ 3 km distanță, iar Dunărea curgea pe lângă fortăreață și de acolo se vărsa în mare.
Cetatea Halmyris era ultimul castru militar roman la vărsarea Dunării în mare. În sec. II d.Chr. după ce au ocupat romanii Dacia, ulterior Dacia Pontică, Dobrogea, ei au făcut limes-ul Imperiului Roman de-a lungul Dunării, până în Germania, nordul Franței și nordul Spaniei, au reconstruit cetățile grecești și au făcut castre militare. Ei au folosit denumirea latină a cetății, Salmourus.
Ultima perioadă de locuire a cetății a fost romano-bizantină, între sec. IV și VII d. Chr., până aproape de anii 600. Bizantinii, care vorbeau greaca și latina, au revenit la vechea denumire a fortăreței, Halmyris.
Cetatea Capidava, fortăreață importantă în sistemul roman de apărare
Cetatea Capidava, monument istoric de categoria A, este una dintre cele mai reprezentative cetăți din Dobrogea, o fortăreață de la frontiera Dunării de Jos.
Castrul roman Capidava a ocupat un loc important în sistemul defensiv al Imperiului Roman. Fortificația a fost construită de soldații din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia, în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea. În același timp au fost ridicate alte fortărețe și castre, care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.
În Cetatea Capidava au fost descoperite numeroase vestigii, dar și peste 1000 de bordeie, din ultimele niveluri de ocupație ale fortificației, iar unele dintre ele sunt plasate în exteriorul incintei.
Ele au apărut în jurul anului 1000, când împăratul Ioan Tzimiskes a preluat controlul asupra frontierei dunărene. Atunci, zona a fost locuită de ţărani grăniceri numiți stratioţi, care, în schimbul serviciului militar erau scutiți de plata impozitelor și aveau dreptul de rezidență aici, astfel că au apărut și foarte multe bordeie.
Cetatea Argamum le oferă turiștilor o lecție de istorie și un peisaj spectaculos
Dintre numeroasele cetăți din Dobrogea, Argamum-Orgame este o fortificație de care turiștii sunt atrași ca un magnet. Se spune că orașul Orgame este prima așezare atestată istoric din România, deși mulți specialiști afirmă că Histria este cea mai veche.
”Cetatea Argamum se află în județul Tulcea, la 8 km de localitatea Jurilovca, în punctul Capul Doloșman. Este o cetate grecească, menționată în sec. V de Hecateus din Milet, ca Orgame-Poli, fiind considerată prima așezare cu caracter urban de pe teritoriul României.
Sunt arheologi și istorici care spun că Histria ar fi prima așezare cu caracter urban, dar, dacă ne referim strict la documentele istorice, Argamum este menționată prima dată în secolul al V-lea.
Cetatea Argamum le oferă celor care o vizitează un peisaj extraordinar și ne ajută să ne transpunem în timp, pentru că este vorba de epoca romană. Situl a existat între secolele I și sfârșitul sec. VI, aici fiind o așezare urbană de epocă romană foarte importantă, care suprapune vestigiile de perioadă greacă”, a declarat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.
În interiorul cetății Argamum-Orgame au fost descoperite 3 basilici paleocreștine, iar în afara sitului, în zona necropolei antice grecești se află și cel mai vechi mormânt grecesc din tot bazinul Mării Negre.
Fortificația bizantină Vicina de la Păcuiul lui Soare, una dintre cetățile din Dobrogea mai puțin vizitate
Cetatea de la Păcuiul lui Soare este în mare parte acoperită de apele Dunării.
Situl arheologic este localizat în partea de nord-est a insulei Păcuiul lui Soare, în dreptul dealului Dervent, la granița dintre județele Constanța și Călărași. Insula se află la aproape 12 kilometri de Ostrov și la 9 km de Sucidava sau Pârjoaia cum i se spunea inițial localității.
Cetatea bizantină Vicina a fost întemeiată de împăratul Ioan Tzimiskes în anii 971-972, pe o suprafață de 3-5 hectare, ca bază navală și fort de apărare al imperiului. Flota de la Păcuiul lui Soare avea rolul de a împiedica invaziile celor care ar fi venit de la gurile Dunării pentru a ataca orașul Dorostolon, capitala themei bizantine din această zonă a imperiului.
La începutul secolului al XI-lea, cetatea bizantină de la Păcuiul lui Soare și-a pierdut caracterul de bază navală, iar în interiorul ei s-a desfășurat o intensă viețuire, care a durat până în prima jumătate a secolului al XV-lea, în momentul ocupării Dobrogei de către turci, cu o întrerupere în secolul XII.
În cadrul cercetărilor efectuate în 1956 s-a descoperit că porțiunea păstrată din cetatea insulară este mărginită în partea de nord-est de un zid lung de 42 de metri, iar spre sud-est de un alt zid a cărui lungime măsura 240 de metri și avea o înălțime de 5-6 metri.
Poarta și portul cetății sunt acum în pădurea de pe insula Păcuiul lui Soare, însă, când este multă vegetație ele nu pot fi văzute prea ușor. Doar aproximativ 10% din fosta fortăreață mai poate fi văzută. Ea a fost ruptă și acoperită de apele Dunării.
Cetatea Dinogeția, un important punct turistic în Dobrogea
Înconjurată de bălțile și gârlele pe care le formează Dunărea în apropierea localității Garvăn din comuna Jijila, Cetatea Dinogeția este amplasată într-o zonă spectaculoasă, la fel ca multe dintre cetățile din Dobogea.
”Fortăreața romană și bizantină de lângă satul Garvăn a fost locuită în perioada romană, între secolele I-VI și în perioada medie bizantină, între sec. X-XII.
Cetatea Dinogeția este foarte cunoscută datorită investigațiilor arheologice realizate în perioada interbelică, dar și în perioada recentă”, a precizat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.
Fortificația este situată pe o mică insulă, denumită de către localnici ”Bisericuța Garvăn”. Fiind amplasată între ape, fortăreața avea avantajul unei apărări naturale.
Turiștii care ajung la Dinogeția pot observa zidul de incintă, care are o grosime de 3 metri și este străjuit de 14 turnuri. De asemenea, vechea fortăreață păstrează și ruinele unei bazilici.
Cetatea antică Tomis ne oferă multe informații despre istoria orașului romano-bizantin
În cetatea antică Tomis pot fi văzute numeroase vestigii. În centrul Constanței poate fi vizitat Edificiul Roman cu Mozaic, o construcție cunoscută în toată Europa, în primul rând prin mozaicul care se păstrează aici.
Poetul Ovidius considera că peninsula este responsabilă pentru întemeierea orașului antic Tomis și implicit pentru intrarea sa în istorie. Publius Ovidius Naso a fost exilat în anul 8, din Roma în cetatea Tomis, al cărei țărm spunea că este pustiu.
Se spune că orașul antic Tomis a intrat în legendă printr-o crimă, iar ”numele locului este mai vechi decât cetatea însăși” scria Ovidius în Tristia. Unii istorici au apreciat că de la acest episod mitologic se trage și numele de Tomis, care vine de la verbul grecesc ”temno”, a ciopârți.
Cetatea Ibida, cea mai mare fortificație din Dobrogea, după Tomis
Înconjurată de dealurile satului Slava Rusă din județul Tulcea, Cetatea Ibida se întindea în sec. IV pe o suprafață de 24 de hectare, fiind cea mai mare fortificație din Dobrogea, după Tomis. Acum, peste 60% din suprafața cetății care avea 24 de turnuri și 3 porți este acoperită de satul Slava Rusă.
”Ibida este singura fortificație din Dobrogea străbătută de un râu. Zona cetății Ibida este foarte bogată în vestigii și are reprezentate toate perioadele istorice, de la paleolitic până la evul mediu.
Arheologii au descoperit sticlărie, un tezaur de monede de argint, care poate fi văzut la Muzeul de Istorie din Tulcea, accesorii vestimentare, fibule, catarame, bijuterii, inele, cercei și multe alte obiecte.
Cetatea Ibida a durat din sec. IV până în sec. VII, cam 3 secole, după care avem urme ale bizantinilor, iar de prin sec. XIV găsim locuințe medievale în vechea cetate abandonată.
Tot la vest, în perimetrul necropolei romano-bizantine este o necropolă medievală, cam de sec. XVII-XVIII, foarte bogată în monede, atât orientale cât și otomane”, a declarat pentru Discover Dobrogea, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Dorel Paraschiv, șef de șantier de la Cetatea Ibida.
Cetatea Noviodunum, un sit cu numeroase legende
Fortăreața Noviodunum din localitatea Isaccea era una dintre cetățile din Dobrogea foarte accesate în perioada medievală și în cea antică. Cetatea Noviodunum se află pe lista siturilor arheologice din Dobrogea, selecționate pentru evaluare, în vederea includerii în dosarul pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO.
”Cetatea Noviodunum este un sit pluristratificat, cu locuire din perioadă preistorică, plecând din perioadă romană, apoi medie bizantină și ulterior perioada otomană.
Interesant pentru vizitatori este să afle că era sediu al Flotei Romane de Dunăre și una din așezările importante ale provinciei Scythia, care avea titlul de municipium. Noviodunum era un oraș destul de important, un loc în care au fost martirizați foarte mulți dintre cei care îmbrățișaseră creștinismul, noua credință apărută în sec II-III d.Hr.
Noviodunum este un sit cu o suprafață uriașă, care ajunge undeva la 600 de hectare, însemnând orașul propriu-zis, zona de așezare civilă și zona de necropolă.
De asemenea, este o zonă în care au ajuns de-a lungul timpului împărați romani și sultani otomani, care au trecut pe la Isaccea să traverseze Dunărea în campaniile lor, iar acestea nu sunt niște legende, ci realități istorice”, a declarat pentru Discover Dobrogea, șeful Biroului de Arheologie Preventivă din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion din Tulcea, cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.
Cetatea Carsium de la Hârșova așteaptă să iasă la lumină
Sunt multe cetăți din Dobrogea care merită să fie promovate, iar printre ele se numără și fortificația Carsium de la Hârșova. Castrul a fost ridicat din vremea împăratului Traian, pe unul din dealurile care sunt în jurul orașului modern și face parte din ansamblul de fortificații construite în perioada Imperiului Roman, de-a lungul limes-ului dunărean.
”Cetatea Carsium este acoperită, în mare parte, de cartierul de locuințe. Chiar dacă nu pot fi văzute multe elemente din vechea fortificație, locul pe care este amplasat fostul oraș este spectaculos, deoarece se suprapune cu rezervația naturală Canaralele din Portul Hârșova.
Inițial a fost un castru de pământ, transformat apoi în castru de piatră, a devenit ulterior o adevărată cetate care a funcționat, în mare parte, în perioada epocii târzii. Cetatea a avut o istorie lungă, până în epocă medievală, chiar până în secolul al XIX-lea.
Acum, se mai păstrează câteva vestigii, printre care ”turnul comandant”, care se poate vedea de pe șoseaua dintre Hârșova și Constanța. Pot fi observate și zidurile de incintă, dar și o serie de alte construcții care au fost scoase la lumină, însă, arheologii așteaptă să înceapă săpăturile la Cetatea Carsium Hârșova, pentru a descoperi mai multe vestigii istorice”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Nicolae Constantin, responsabilul științific al șantierului de la Cetatea Carsium Hârșova.
Dobrogea este un teritoriu fabulos din punct de vedere al descoperirilor arheologice, iar cercetătorii spun că oriunde ai băga cazmaua în această regiune, trebuie să iasă un fragment ceramic.
Cetățile din Dobrogea sunt adevărate pagini de istorie, peste care au trecut sute și chiar mii de ani. Între timp, multe fortărețe s-au deteriorat, au fost parțial distruse și trebuie să fie reabilitate.
The post 12 cetăți din Dobrogea care merită să fie vizitate appeared first on Descopera Dobrogea.