Imaginile spectaculoase de pe rețelele de socializare, cu Marea Neagră care are o superbă nuanță turcoaz în această primăvară îi uimesc pe mulți români. Vara, când turiștii ajung pe litoral, marea nu are culoarea azurie, astfel că locuitorii din multe zone ale țării au impresia că fotografiile făcute în primele luni ale anului sunt prelucrate.
De ce este Marea Neagră mai frumoasă primăvara?
Mulți dintre noi am observat în această perioadă, că Marea Neagră are o superbă nuanță de albastru-turcoaz și este extrem de limpede. Cu toții o admirăm și ne întrebăm care este motivul și de ce seamănă atât de mult cu apa azurie pe care am văzut-o pe plajele din Grecia sau Turcia. Totuși, de ce Marea Neagră nu este turcoaz și vara?
”Apa mării este azurie în această perioadă, în primul rând pentru că este rece. Când are temperaturi scăzute, de 6 până la 12-13 grade este mai limpede decât cea cu temperaturi ridicate, în care trăiesc multe vietăți, alge și crustacee, cărora nu le place apa rece.
În al doilea rând, ea are o nuanță turcoaz, fiindcă are o concentrație mai mică de săruri din apele de topire care vin de pe munți, din cele 5 fluvii, care aduc apă dulce în Marea Neagră.
Apoi, este vorba de algele care sunt prezente în mare. Vara, apa se încălzește și apar în Marea Neagră alge brune și verzi, care dau alte nuanțe apei, de aceea, turiștii care vin la mare doar în sezonul estival nu o văd turcoaz.
Dacă te uiți de undeva de sus deasupra Mării Negre vezi un fel de fumuri de proliferare a acestor alge, iar din sateliți pot fi observate niște imagini deosebite”, a declarat pentru Discover Dobrogea, dr. în științe, Adrian Bîlbă.
Marea Neagră este turcoaz și datorită algelor cocolitofore
Motivele pentru care Marea Neagră este turcoaz primăvara sunt numeroase, unul dintre ele fiiind și prezența algelor cocolitofore în apa rece a mării.
”Algele cocolitofore încorporează carbonat de calciu și se apără de crustaceele pe care le mănâncă, îmbrăcându-se în solzi de carbonat de calciu, care sunt foarte frumoși și formează niște forme geometrice deosebite.
Aceste alge sunt microscopice și nu le putem vedea cu ochiul liber. Ele au un rol deosebit în lanțul carbonului pe planeta noastră, întrucât ele încorporează carbon din dioxidul de carbon și îl sedimentează.
Datorită concentrării acestor alge cocolitofore în apele liniștite, care nu mai ridică suspensii, în zonele mai sudice, nu chiar la Gurile Dunării, apa devine azurie, prin sedimentare și prin liniștea apei, care, precede uneori furtunile din primăvară.
Algele cocolitofore, ca și multe altele, foraminiferele, de exemplu, sunt cele care au creat Dobrogea. Toată Dobrogea este un carbonat de calciu cu sursă organică, biotică, este un fund de mare pe care s-au depus, de sute de milioane de ani, aceste exoschelete ale algelor și au generat acest carbonat de calciu, o rocă moale care este întâlnită în Dobrogea.
Algele brune sau cele verzi nu se descurcă prea bine în apa rece precum cocolitoforele, care dau aceste nuanțe azurii.”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Adrian Bîlbă, doctor în științe.
Marea Neagră nu a fost întotdeauna azurie
Chiar și constănțenii se miră când văd primăvara nuanțele azurii ale Mării Negre și spun că n-au văzut-o așa în trecut. Pe de altă parte însă, în urmă cu 5 sau 10 ani, imaginile surprinse cu drona nu erau accesibile, iar ele ne oferă o perspectivă mult mai bună, deoarece, de la înălțime, putem observa mai bine culoarea mării.
”Marea Neagră nu a fost atât de azurie în fiecare primăvară, este o situație recentă. Datorită prețurilor mari la fertilizanți, de câțiva ani încoace, prin consumul mai redus al acestora, tot mai puțini fertilizanți cu fosfor și azot ajung în Dunăre și în apele de spălare, în general, ale continentului european și asiatic.
Astfel, ajung mai puțini fertilizanți în mare și, în consecință, apa devine mai puțin trofică pentru celelalte alge. Totuși, cocolitoforele nu au o problemă, pentru că ele stau cu dioxid de carbon și calciu, nu au nevoie de azot, de fosfor, cum au nevoie celelalte alge.
În aceste condiții, înflorirea apelor este tot mai redusă în ultima perioadă. Dovadă stau și acele înfloriri de talofite, de alge macroscopice, care sunt și ele mai reduse și observăm tot mai puține talofite aruncate vara de brizanți, pe malul mării”, spune Adrian Bîlbă.
Plasticele, marea problemă pe litoral
Tone de pet-uri sunt adunate, în fiecare an, la sfârșitul sezonului estival, de către voluntarii organizațiilor de mediu. Ei atrag în permanență atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă plasticele pe care le aruncăm la voia întâmplării pe plajă, însă, turiștii și localnicii își continuă, de cele mai multe ori, prostul obicei de a considera litoralul un imens coș de gunoi. Ceea ce nu știu mulți este faptul că, într-un final ajung să consume acele plastice, care sunt mărunțite de apa mării și înghițite de peștii pe care îi consumăm.
”Marea problemă, pe litoralul românesc și nu numai, este că oamenii aruncă plastice pe plajă sau în apa mării. Oamenii nu înțeleg că ele sunt foarte periculoase.
Măcar din rațiuni egoiste ar trebui să acceptăm că plasticele acestea vor fi mâncate de copiii noștri. Trebuie să înțelegem că acel plastic, mărunțit de mare, va ajunge în pește, iar copii vor mânca moluște, rapana și midii și chiar pește de talie mai mică, toate pline de micro-plastice. Acum s-au descoperit chiar nano-plastice, adică un plastic de dimensiuni foarte mici, care poate intra intracelular.
Aceste plastice există în cavitatea digestivă a animalelor marine, pe care mulți spun că o îndepărtează și nu mai există niciun risc, dar o mare parte trece și în restul corpului, iar, pe de altă parte, noi tratăm termic peștele și modificăm acest plastic în ceva mult mai periculos. Orice plastic pe care îl tratezi termic se modifică și elimină o mulțime de substanțe toxice”, a mai precizat pentru Discover Dobrogea, dr. în științe Adrian Bîlbă.
The post Marea Neagră este turcoaz primăvara, culoare pe care turiștii nu o văd în sezonul estival appeared first on Descopera Dobrogea.