Mamaia era o zonă pustie la începutul secolului XX, cu dune despre care se spune că atingeau uneori înălțimea de 5 până la 7 metri. La capătul ei se afla satul de pescari care purta același nume, sat în care exista și o moară de apă.
Mamaia, stațiunea care a avut succes chiar din anul deschiderii
Încă din anul 1906, când a fost deschisă, stațiunea Mamaia a devenit o importantă destinație turistică. Fosta plajă cu dune înalte, pe care toată lumea o ocolea, a devenit o stațiune renumită în România și peste hotare. În luna iunie se împlinesc 116 ani de la înființarea stațiunii Mamaia. Ea s-a modernizat an de an și a ajuns să fie o destinație tradițională și foarte atractivă pentru turiști, în sezonul estival.
Fostul primar al Constanței, Ion Bănescu, a hotărât în anul 1905 să înființeze stațiunea Mamaia. Bănescu a dispus construirea unor pavilioane la Mamaia, care au fost finalizate pe 1 iunie 1906. Pentru a facilita accesul la noua plajă a fost construită o linie ferată pe ruta Constanța-Mamaia, iar barăcile de la ”Vii”, fosta plajă modernă a orașului au fost demolate în acel an.
”Ca la orice început, lucrurile s-au urnit mai greu. Erau frecvente disensiunile dintre conducătorii de la primărie şi antreprenorii localurilor şi stabilimentelor de băi şi ajungeau uneori chiar în faţa instanţelor de judecată.
Criticile la adresa primarului Bănescu şi a ideilor sale nu au întârziat, după cum vedem din presa vremii: “Chiar atunci când erau băile de mare de la Vii, adică la 3 km de oraş, era nesuferită pentru locuitorii şi vizitatorii Constanţei, obligaţiunea pe căldurile tropicale de a se îndesa în vagoane şi de a face o călătorie pentru a lua o baie, plictiseala şi înăduşala au sporit acum când băile sunt la aproape 9 km depărtare, iar durata minimală a drumului este de trei sferturi de oră, atât la dus cât şi la întors. Dar nu e numai atât, localitatea de la Mamaia este sălbatică, fără un arbore, fără un adăpost, expusă la toate vânturile (…), plaja, vestita plajă, are o pantă aşa de slabă încât nici la 100 metri de mal apa nu ajunge până la brâu…”, aflăm de la fostul șef al Arhivelor Constanța, Constantin Cheramidoglu.
Mamaia, vizitată de 45.000 de turiști în primul sezon
Stațiunea Mamaia a avut mare succes chiar din primul an. În sezonul estival 1906, 45.000 de persoane au vizitat noua plajă, în perioada 20 iunie – 1 septembrie. În același interval, stabilimentele de băi din orașul Constanța au înregistrat 24.500 de vizitatori.
Stațiunii i s-a făcut publicitate prin lansarea lucrării ”Băile de la Mamaia”. Primarul Ion Bănescu nu s-a mulțumit doar cu înființarea noii stațiuni, a vrut să o dezvolte și chiar i-a făcut publicitate. El l-a contactat pe dr. Mendonini, care a scris lucrarea ”Băile de la Mamaia”, publicată în anul 1907.
Bănescu avea planuri mari pentru Mamaia, astfel că i-a solicitat arhitectului francez Edouard Redont întocmirea unui plan de sistematizare a stațiunii. Desenele lui Redont, publicate într-un ziar central important, prezentau hoteluri impresionante, ca niște palate și grădini luxuriante, toate realizate la propunerea lui Bănescu. Din păcate însă, proiectul a rămas doar pe hârtie, deoarece Ion Bănescu a fost primar doar până în anul 1907.
Femeile și bărbații aveau pavilioane separate în Mamaia
Deși acum ni se pare o curiozitate și un lucru inacceptabil, în Mamaia secolului trecut, femeile și bărbații făceau plajă separat. Două pavilioane lungi din lemn, lucrate delicat, în stilul epocii erau noile amenajări balneare din Mamaia. Ele se terminau cu un foișor elegant și aveau între ele un edificiu înalt, realizat tot din lemn. Fiecare pavilion, unul pentru femei și altul pentru bărbați, adăpostea câte 56 de cabine.
Chiar dacă nu se compară cu ceea ce le oferă în prezent stațiunea turiștilor, pentru acea epocă, proiectul din Mamaia reprezenta o realizare deosebită. În gazeta ”La Roumanie” scria: ”Constanța dispune azi de o plajă care o va pune în rândul marilor stațiuni balneare din Orient”.
Stațiunea Mamaia a fost administrată prima dată de o femeie
Băile de la Mamaia erau arendate prin licitație, la fel cum se întâmpla și cu plajele din oraș. Primul antreprenor care a închiriat plaja a fost o femeie. Ecaterina Nicolaescu a luat stațiunea în primire pe 15 iunie 1906. Asistența pentru curele balneare ale turiștilor era asigurată de doctorul grec Hector Sarafidi, unul dintre primii medici ai Dobrogei.
Accesul la noile băi din Mamaia a început pe 20 iunie 1906, însă inaugurarea oficială a fost făcută pe 22 august. Petrecerea a fost organizată în acea zi, de la ora 19.00. Două trenuri, unul cu oficialitățile și altul cu turiști și localnici au străbătut drumul până la Mamaia, într-o oră și jumătate, motiv pentru care reprezentanții partidelor de opoziție au luat în derâdere proiectul primarului Ion Bănescu.
Mamaia, un nume născut dintr-o tulburătoare poveste de dragoste
Despre proveniența numelui stațiunii Mamaia s-au scris mai multe legende. Potrivit uneia dintre ele, denumirea stațiunii provine dintr-o poveste de dragoste cu un final dramatic. Potrivit acesteia, pașa din Babadag, de câte ori era în drum spre Kiustenge trecea pe lângă stâna unui mocan, aflată între Lacul Siutghiol și mare.
Într-o zi, pașa l-a luat și pe fiul său, Enver, în călătoria sa spre Kiustenge. Când au trecut prin dreptul stânei, cei doi i-au făcut o vizită mocanului Costea Alisandru, căruia demnitarul îi spunea Cogea Ali. Tânărul Enver a observat că ciobanul are o fată deosebit de frumoasă, de care s-a îndrăgostit la prima vedere. El și-a convins tatăl să își continue singur drumul, invocând un pretext pentru a rămâne la stână. Enver și-a propus să fure fata și să fugă cu ea, astfel că, atunci când a avut ocazia, el a luat-o pe tânără și a urcat-o în barcă. Speriată, fata se zbătea și striga: ”mama Lia! mama Lia!”.
Ea a reușit într-un final să scape din mâinile celui care a răpit-o, dar a căzut în apă. Fiul pașei s-a aruncat după ea în mare, a scos-o din apă, dar a observat că aleasa inimii lui nu mai respira. Disperat, Enver a început să țipe: ”Mamaia! Mamaia!”, în loc de ”mama Lia” cum spunea fata. Cu tânăra în brațe, fiul pașei de la Babadag, strigând în permanență ”Mamaia! Mamaia!” a fost cuprins de apele mării și s-a înecat. De atunci, Mamaia i-a rămas numele zonei situate între Marea Neagră și Lacul Siutghiol.
De la un sat de păstori și pescari, la o stațiune cu vilă regală și cazinou
După inaugurare, Mamaia a început să se dezvolte foarte repede. În stațiune au fost construite vile mici și cochete și numeroși oameni de afaceri au cumpărat teren în zonă. Din anul 1919 însă, pavilioanele nu au mai fost la fel de frumoase ca la inaugurarea stațiunii. În acel an ele au ars în urma unui incendiu provocat de la o mașină de făcut cafea. Ulterior au fost făcute diferite improvizații, însă pavilioanele nu și-au mai recâștigat farmecul inițial.
Prin anii 20 primăria constănțeană a dăruit Curții Regale un loc pentru construirea unui palat regal în Mamaia, la proiectul căruia, Regina Maria s-a implicat îndeaproape. Apoi, în 1935 a fost inaugurat Cazinoul din Mamaia în prezența Regelui Carol al II-lea, elegantele pavilioane pentru băi și celebrele tobogane.
Stațiunea din sudul litoralului românesc a devenit renumită pe plan internațional
În anul 1980, petrecerea unei vacanțe pe litoralul românesc în lunile de vară devenise o tradiție. Specialiștii spun că aproximativ 35.000 de oameni veneau și plecau zilnic din gara Constanța. Turiștii aveau la dispoziție 39 de trenuri. În plus, trei trenuri internaționale legau direct litoralul românesc cu Viena, Varșovia, Praga, Budapesta și Berlin.
Turiștii ajungeau pe litoralul românesc, inclusiv pe calea aerului. 15 curse aeriene legau litoralul cu aeroporturile țării, iar 11 companii aeriene din diferite țări aduceau pe Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu turiștii străini.
Acum, la 116 ani de la înființarea stațiunii Mamaia, imaginea ei este schimbată radical. Spațiile verzi dispar pe zi ce trece, de pe faleză se vede marea doar pe alocuri, iar blocurile și unitățile de cazare au apărut ca ciupercile după ploaie. Mamaia și-a pierdut farmecul de odinioară și chiar turiștii străini care veneau an de an. Nici Gara din Constanța nu mai este aglomerată vara ca pe vremuri, iar de pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu avioanele zboară mai rar și către mult mai puține destinații.
The post Dintr-o plajă cu dune, Mamaia a devenit stațiune, în urmă cu peste un secol appeared first on Descopera Dobrogea.