În timp ce savurezi o cafea armenească, poți afla detalii despre poveștile armenilor din Dobrogea, în sediul frumos renovat al Uniunii Armenilor din România filiala Constanța. Aici, cei interesați, pot vedea o expoziție inedită, în care sunt prezentate lucrurile de preț ale armenilor remarcabili, care vor rămâne în istoria Dobrogei, ”valori-călăuză”cum le spune d-na Anaid Tavitian.
Poveștile armenilor din Dobrogea, într-o expoziție care trezește amintiri
Comunitatea armenilor din Dobrogea are oameni valoroși, care au avut rezultate remarcabile și au lăsat multe lucruri în urmă. În memoria lor, a fost amenajată în Constanța o expoziție care trezește amintiri, atât pentru armeni, cât și pentru toate celelalte etnii din Dobrogea.
”Scopul nostru este să redeschidem o sticluță cu parfum armenesc, care, în principiu, miroase a cafea. Noi am renovat sediul, iar redeschiderea aceasta este o chestiune simbolică, în sensul că nu erau foarte multe obiecte vechi armenești. Am vrut să avem aici, obiecte ale armenilor care au trecut prin comunitatea aceasta și au lăsat ceva în urmă, lucruri care să ne trezească amintiri.
Vitrinele în care am expus obiectele din patrimoniul armenesc dobrogean, sunt făcute la un atelier din Constanța. Am ținut să fie lucruri care țin de comunitate, pentru că armenii nu au avut o interacțiune restrânsă doar cu comunitatea lor, ei au interacționat cu toată comunitatea românească, iar ideea acestui sediu este de recunoștință.
Dorim să menținem interesul viu pentru moștenirea noastră armenească și am adunat cât am putut și încă mai avem de expus câteva elemente.
Expoziția este deschisă pentru toată lumea, la sediul Uniunii Armenilor din România filiala Constanța, de pe str. Mercur nr.2. Secretarul nostru este aici de dimineață până după-amiază. O cafea armenească avem întotdeauna pentru cineva, iar cei interesați sunt așteptați cu povești armenești”, spune președintele Uniunii Armenilor din România filiala Constanța, Liviu Merdinian.
Poveștile cu parfum armenesc ale valorilor-călăuză din Dobrogea
Un vechi apartament din centrul Constanței, situat în zona în care mulți armeni au avut și încă mai au locuințe ne amintește de casa de odinioară a bunicilor. Scaune simple, vechi, dar totuși frumoase, așezate în jurul unei mese care domină spațiul sufrageriei, obiecte și fotografii de peste un secol, așezate în vitrine generoase, o pianină veche de peste 70 de ani, pe care se observă trecerea timpului, dar care este păstrată așa cum a fost donată, toate sunt expuse într-un spațiu care emană multă căldură și cultură.
”Această pianină a aparținut răposatului doctor Calpaccian. Avem și o carte sculptată manual în piatră naturală, tot la un atelier din Constanța, iar pe ea vom grava o scurtă istorie a lui Manisalian. Ea va fi montată ulterior pe actuala locație a fostului Palat Manisalian de pe bulevardul Regina Elisabeta, unde, în prezent, este blocul SNC.
Avem în expoziție fotografii vechi și o copertă a Araratului, o poză cu orfanii veniți în Constanța, care este stilizată și într-un tablou expus în sediu. De asemenea, există și anuarul, în original, cu pozele celor aproape 200 de copii orfani veniți în Portul Constanța în anul 1923, pe care i-a luat în grijă Manisalian, un armean de seamă al comunității.
Scaunele din sediul Uniunii Armenilor Constanța au aparținut familiei Kumbetlian. Pe ele vor fi montate niște plăcuțe pe care va scrie că reprezintă o donație, tocmai pentru a ne aminti structura unui scaun simplu, de foarte multe zeci de ani.
Pe hol avem păpușa Anaid, donată de Eli Orbocea, care este un artist desăvârșit și a făcut acest gest frumos și în virtutea relației foarte apropiate cu doamna Anaid Tavitian, iar, acum, această păpușă armeană aparține comunității.
Tot pe hol este și un autograf al regretatului Virgil Coman, fostul director al Direcției Arhivele Naționale Constanța, un om extraordinar din punct de vedere al căldurii pe care a arătat-o nu numai armenilor și etniilor, ci, Constanței și Dobrogei, de aceea îl menținem aici, alături de noi.
În vitrine avem toate cărțile cu autograf care au fost publicate de-a lungul anilor, de armenii din Constanța. Avem o întreagă infrastructură de expus, dar durează puțin până ne organizăm, deoarece dorim ca fiecare lucru prezentat, să spună și povestea lui”, afirmă președintele Uniunii Armenilor din România filiala Constanța, Liviu Merdinian.
Patru armeni de seamă din Dobrogea, evocați în cadrul expoziției
În sediul Comunității Armene din Constanța sunt spuse, pentru toți cei care vor să le afle, poveștile armenilor din Dobrogea.
În vitrinele realizate din lemn masiv, montate în sufrageria bătrânului apartament, este evocată și memoria a patru armeni remarcabili din Dobrogea.
”Vreau să le evocăm memoria a patru armeni de seamă din cadrul comunități: profesorul Garabet Kumbetlian, scriitorul Simion Tavitian, vânătorul și silvicultorul Alexandru Alaci și, nu în ultimul rând, domnul doctor Arsen Calpaccian.
Oamenii aceștia au lăsat, pe lângă munca fiecăruia cu rezultate excepționale, o moștenire emoțională și un respect deosebit din partea întregii comunități, nu doar a celei armene.
Ne hrănim cu ceea ce au construit înaintașii noștri. Au făcut lucruri remarcabile, iar pe lângă performanța în domeniul de activitate, numitorul comun al celor patru, fost modestia. Au fost niște personalități puternice, dar care copleșeau prin modestie, prin bunătate, respect și performanță.
Dorința lor a fost să lase mai departe cunoștințele acumulate și să fie folositori și după nu mai ce sunt alături de noi, iar prin această expoziție dorim să perpetuăm experiența lor, cu greu câștigată”, a declarat dr. Liviu Merdinian, președintele Uniunii Armenilor din România filiala Constanța.
Poveștile armenilor din Dobrogea sunt spuse prin obiectele lor de suflet, prezentate în expoziție
Teatrologul Anaid Tavitian, a cărei zi de naștere este astăzi și căreia îi urăm ”La mulți ani!”, povestește că tatăl său, Simion Tavitian, avea darul oratoriei și a ținut peste 1000 de conferințe pe teme de politică internațională.
El a debutat ca om de presă la 22 de ani și, de-a lungul îndelungatei sale cariere a fost distins cu foarte multe diplome și premii și a scris sute de articole. În ultimii lui ani de viață a publicat 8 volume, pe care le-a dedicat istoriei și devenirii neamului său armenesc. Ultima lui scriere, pe care a lansat-o în anul 2005, se numește ”Dobrogea, ținutul dintre Dunăre și Mare” și spunea că este foarte mândru că e armean născut în România și, mai ales, că este armean dobrogean.
În sediul Uniunii Armenilor Constanța sunt expuse mai multe obiecte care i-au aparținut lui Simion Tavitian.
”Am donat mașina de scris a tatălui meu, pentru că, după 1990 toată lumea îl întreba dacă nu își cumpără un calculator.
A spus că nu, pentru că, pe el, sunetul clapelor îl inspira și a preferat să scrie la mașina de scris toată viața. Lângă aceasta este și foița de indigo cu care a scris la mașină pentru ultima dată. Am donat stiloul lui, un obiect la care ținea, pentru că niciodată nu a scris cu pixul. De asemenea, sunt și fotografii și cărțile lui în expoziție”, a precizat fiica scriitorului, teatrologul Anaid Tavitian.
Memoria doctorului Arsen Calpaccian este evocată în cadrul expoziției din sediul Comunității Armenilor Constanța.
”Doctorul Arsen Calpaccian a devenit o legendă prin felul în care și-a îngrijit bolnavii, făcând tot ce a fost posibil, prin înțelepciunea, încrederea și capacitatea sa de a pătrunde în tainele medicinei, ale bolii, dar și în sufletul omenesc. Priceperea acestui medic, cu siguranță va deține un loc de frunte în istoria medicinei constănțene, prin personalitatea complexă și realizările sale remarcabile ca medic, în lupta cu boala și cu suferințele pacienților.
Și în prezent, la farmacia Miga din Constanța se pot solicita câteva dintre tratamentele unice elaborate de doctorul Arsen Calpaccian.
În expoziție sunt expuse câteva obiecte care i-au aparținut doctorului Calpaccian: diplomă, microscop, dermatoscop, truse medicale, fotografia de absolvire, rețete, stetoscop, trusele de sterilizare. Sunt multe obiecte și ne bucurăm că s-au păstrat, mai ales că nu se mai găsesc nici în magazinele de antichități.
A fost un om foarte iubit și apreciat. Din punct de vedere al profesionalismului, a fost unul dintre cei mai buni dermatologi pe care i-a avut Constanța. Cu un an înainte de a trece în neființă, citea mai mult decât rezidenții și specialiștii de azi, deși dânsul era pensionat de mulți ani”, am aflat de la președintele comunității, Liviu Merdinian.
Garabet Kumbetlian, savantul modest care a iubit Constanța
”Domnul profesor a fost o persoană extrem de modestă. De la directori de liceu, conducători de cercuri științifice, de la academie, de oriunde, lumea vorbea cu respect despre profesorul Kumbetlian. Trăia pentru a lăsa mai departe ceea ce a acumulat, la fel ca și ceilalți armeni ale căror lucruri le avem în expoziție.
A scris foarte, foarte mult. Avem stiloul dumnealui în vitrină, avem ochelarii domniei sale, cărțile cu autograf și o parte din diplome. A trăit pentru comunitate și s-a bucurat când am inaugurat monumentul Hacikar, în anul 2017, pe faleza Cazinoului. A fost un vis pentru domnia sa. Mă suna tot timpul și mă întreba când se va întâmpla.
A trăit armenește extrem de puternic și a avut o satisfacție enormă, nu-i venea să creadă că, la un moment dat, o să ajungem și noi să avem o astfel de prezență, cu atât mai mult cu cât era un obiect adus din Armenia.
În 2019, post-mortem a fost inaugurată și Biblioteca Garabet Kumbetlian, la Liceul Energetic, unde a fost o perioadă director.
Savantul Garabet Kumbetlian, născut în Constanța, la 11 martie 1936 și plecat dintre noi la 3 ianuarie 2018, a publicat 26 de cărți: monografii, tratate, cursuri universitare și eseuri din domeniul mecanicii solidelor deformabile și rezistenței materialelor și 147 de articole.
A făcut parte din conducerea unor mari manifestări internaționale de profil și este autorul a 27 de inovații, ceea ce este un lucru remarcabil. Și-a dedicat viața carierei profesionale, fără să acceadă la anumite poziții de conducere care i-au fost propuse și pe care le-a refuzat pe parcursul a zeci de ani”, a declarat Liviu Merdinian, președintele Uniunii Armenilor din România filiala Constanța.
Alexandru Alaci, armeanul care a iubit natura și a împădurit suprafețe însemnate în toate zonele țării
Din expoziția cu poveștile armenilor din Dobrogea, organizată de Comunitatea Armenilor din Constanța, nu lipsește nici Alexandru Alaci.
”Tata s-a născut în Focșani, în anul 1931, într-o familie de armeni așezați și harnici. De copil a deprins de la tatăl său dragostea pentru natură, vânătoare și câini. A avut apoi norocul să lucreze tocmai în aceste domenii, care au fost și hobby-urile lui.
A cartat și a împădurit suprafețe însemnate în toate zonele țării, în calitate de silvicultor. Legat de câinii de vânătoare a parcurs toate etapele: crescător, dresor și arbitru, până la nivel internațional. A fost mândru că este armean și a participat la activitățile organizate de uniune și de biserică.
Am încercat să cuprind prin obiectele donate, toate activitățile pe care le-a avut tata. În privința câinilor am donat o mică parte dintre trofeele și cupele pe care le-a câștigat. Am oferit și o pasăre împăiată, pentru că a fost una dintre activitățile pe care le-a practicat tata cu multă pasiune. Sunt și câteva reviste și cărți din care vede activitatea lui publicistică pe teme de vânătoare, pentru că a publicat 5 cărți și numeroase articole”, a declarat fiica lui Alexandru Alaci.
Poveștile armenilor din Dobrogea, o expoziție care merită să fie vizitată
Expoziția organizată de Comunitatea Armenilor din Constanța este despre recunoștință și despre viața pe care acești armeni au dedicat-o profesiei, din dorința de a fi cei mai buni și de a lăsa ceva în urma lor.
”Dacă ar fi să tragem o linie, oamenii aceștia au fost extrem de performanți și talentați în domeniile lor de activitate, pe care le-au respectat și pentru care au muncit foarte mult.
Toată această activitate și muncă au fost oferite nu armenilor sau Armeniei, ci României și comunității în care au trăit.
Cred că este felul nostru de a spune ”Mulțumesc!” populației României, pentru felul în care ne-a primit. Chiar dacă noi suntem armeni, acești oameni au fost extrem de patrioți. Niciunul nu a vrut să plece de pe aceste meleaguri, cu toate că oferte și posibilități ar fi fost pentru fiecare dintre ei.
Au trăit intens și au dat înapoi tot ce au avut mai bun. Mândria noastră este că au fost armeni și le mulțumim că au fost alături de noi și că avem ce povesti despre armenii noștri. Ei au rămas niște valori-călăuze pentru noi”, spune Liviu Merdinian.
The post Moștenirea și poveștile armenilor din Dobrogea, prezentate într-o expoziție permanentă în Constanța appeared first on Descopera Dobrogea.