Piața Ovidiu sau Piața Independenței, cum se numea în trecut, a fost punctul central al vieții economice, politice și culturale al orașului, locul tranzacțiilor comerciale, zona de promenadă a cetățenilor și de întâlnire a oficialităților. Pentru a-i putea descoperi povestea și a arunca o privire în trecutul acestei zone importante din Constanța, doi elevi ai Colegiului Național Pedagogic „Constantin Brătescu”, Rareș-Ștefan Delamarian și Maria Cristiana Lăcrămioara Rusu, au decis să se documenteze, pentru a afla cum era Piața Independenței la începutul secolului XX și în perioada interbelică, atunci când Piața Ovidiu a suferit schimbări majore. Cei doi elevi participă cu acest material, la concursul național Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale”, ediția a II-a, 2022, la secțiunea II: Memoria fotografică a comunităților locale, cu Piața Ovidiu: văzută prin lupa timpului.

Piața Independenței a devenit Piața Ovidiu

Numită Piața Independenței pentru a marcat acest moment din istoria României, în urma căruia Dobrogea a revenit în 1878 la Țară, odată cu ridicarea statuii lui Ovidiu, aceasta și-a schimbat numele în Piața Ovidiu.

piata-ovidiu-piata-independentei-constanta

Terasele pline de oameni, cafeaua la nisip, baclavalele, covrigii, braga și plăcintele dobrogene reprezentau puncte de reper ale Constanței acelor vremuri. Cele mai importante și somptuoase clădiri s-au construit în Piața Ovidiu, după revenirea Dobrogei la Țară.

Statuia lui Ovidiu a fost ridicată, doborâtă și reamplasată

„Publius Ovidius Naso rămăsese iar singur, așa cum se întâmplase și în urmă cu 19 veacuri, când, tânăr fiind, își pierduse fratele mai mare, pe Lucius… Acum, țintuit pe soclul din Piața Independenței, Naso își continua nemurirea, veghind asupra locului acela și asupra oamenilor de acolo…”, scrie Cristian Cealera, în cartea ”Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”.

statuia-lui-ovidiu

Statuia poetului latin Ovidius Publius Naso, exilat la Tomis, a fost ridicată în 1887, fiind opera sculptorului italian Ettore Ferrari.

statuia-lui-ovidiu-daramata-de-soldatii-bulgari

În timpul ocupației din Primul Război Mondial, aceasta a fost dărâmată de bulgari de pe soclu, dar a fost salvată de ofițerii germani. Adăpostită în subsolul Palatului Comunal, aceasta a fost repusă pe soclu de autoritățile române,  dar schibându-i poziția, cu fața spre mare.

Palatul Comunal, în prezent, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Clădirea a fost ridicată între 1912 și 1921, construcția sa fiind întreruptă în timpul Primului Război Mondial. De la început, a fost gândită pentru a deveni cel de-al doilea sediu al Palatului Comunal.

piata-ovidiu-palatul-comunal-statuia-lui-ovidiu

Realizată în stil neoromânesc, este operă a arhitectului Victor Ștefănescu.

muzeul-de-istorie-nationala-si-arheologie-constanta

Din 1977, este sediu al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Hotel Mercur, acum, Banca Națională, o clădire frumos reabilitată

Administrația locală a hotărât, în 1913, construirea unui stabiliment de lux în colțul sud-estic al Pieței Ovidiu. Acesta i-a aparținut lui Ștefan Hagi Tudorache, reprezentantul Societăţii Cooperative „Mercur”.  Construcția spectaculoasă, cu subsol, demisol,  parter și trei etaje reprezenta un model pentru zona Balcanilor. Clădirea are o  structura de rezistenţă din beton armat, minune a tehnicii la vremea respectivă. Fațada este în stil neo-românesc și Art Nouveau, iar terasele, spre mare, în formă de amfiteatru.

hotel-mercur-constanta-banca-natioanala-a-romanei-constanta

Deasupra intrării, pe exterior se afla bustul zeului Mercur. Deviza Hotelului Mercur, era „Clienţii cei mai exigenţi îşi vor găsi aici idealul confortului”.

În 1927, clădirea a fost reabilitată după război, devenind sediul băncilor: Marmorosh Blank, Bursa de Comerț, Banca Industriilor și Meseriilor Dobrogene. După 1948, a devenit sediul Băncii Naționale a României.

Moscheea Carol I, construcția ridicată la cererea regelui care îi poartă numele

Moscheea a fost clădită pe locul unei vechi geamii, între 1910-1913. Minaretul, de 47 m și cupola edificiului au fost construite din beton armat, după planurile arhitectului V. Ștefănescu.

moscheea-carol-I-constanta-cladirile-de-patrimoniu-din-constanta

Scările și coloanele sunt realizate din calcar de Albești, iar poarta mare de la intrare cu marmură neagră din Italia. Construită în stil maur, Moscheea Carol I este o copie a moscheii Konya din Anatolia.

A fost ridicată de statul român, în spiritul toleranței, pentru minoritatea musulmană din oraș. Drept recunoștință, musulmanii i-au dat numele regelui țării, Carol I.

Moscheea Carol I

Moscheea deține cel mai mare covor oriental, care are 490 kg, primit cadou de la turcii din insula Ada Kaleh. Inaugurarea a avut loc pe 4 iulie 1913, cu participarea Regelui Carol I și a unei delegații din Istanbul.

Casa Damadian era un simbol al  prosperității

În 1894 s-a construit casa cu două niveluri a lui Alice Wegener, cu orientarea spre  faleza portului. Clădirea, simbol al prosperității, a fost achiziționată, ulterior, de familia de armeni Damadian.

casa-damadian-constanta

În 1950, casa a fost naționalizată și a devenit sediul unor întreprinderi, iar de-a lungul timpului, a suferit numeroase transformări.

casa-damadian-constanta

În 2004 a fost restaurată, intrând în proprietatea unui cetățean norvegian.

Casa Hrisicos, locul unde poposea lumea bună

Casa Hrisicos a fost un hotel și restaurant celebru, care a atras ca un magnet lumea bună a României și Europei. Aici au poposit și I.L.Caragiale, Barbu Ștefănescu Delavrancea,  Alexandru Vlahuță, Take Ionescu, ultimii doi ținând discursuri politice de la balconul clădirii.

Casa Hrisicos Piata Ovidiu Constanta

Clădirea, opera arhitectului francez Louis Givert, îmbină stilul eclectic, Art Nouveau cu elementele neoclasice. Proprietarul clădirii, Gheorghe Hrisicos, a fost negustor de vinuri. El a construit hotelul prin fraudă bancară și înșelăciune, fiind, ulterior, condamnat la închisoare. În perioada interbelică, a fost sediul Băncii Populare „Steagul Dobrogei”.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost folosit drept loc de supraveghere pentru armata germană, apoi pentru comandantul militar sovietic al orașului. După 1958 a devenit restaurantul Pelikan.

Piața Ovidiu, văzută la imperfect

Sunt foarte apreciate imaginile în oglindă ale Pieței Independenței din perioada ei de glorie, prin comparație cu Piața Ovidiu de azi, când se încearcă transformarea ei în sufletul orașului Constanța.

piata-ovidiu-piata-independentei-constanta

Multe dintre clădiri au dispărut, altele sunt, încă, în ruină, însă, au apărut și edificii noi, unele fără nicio legătură cu arhitectura zonei.

piata-ovidiu-piata-independentei-constanta

Cu acest articol s-au înscris în concursul național „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale”, ediția a II-a, 2022, elevii Colegiului Național Pedagogic „Constantin Brătescu”, Rareș-Ștefan Delamarian și Maria Cristiana Lăcrămioara Rusu.

Concursul național este organizat anual de Societatea de Științe Istorice din România, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, Facultatea de Istorie a Universității București, revistele „Magazin istoric” și „Historia” și se adresează elevilor din clasele VI-XII și profesorilor. Scopul organizării concursului este de a-i determina pe copii să cunoască și să conștientizeze necesitatea salvării/conservării istoriei noastre și să se implice prin oferirea de soluții, în acest demers. Partenerii locali ai proiectului, sunt: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Primăria Constanța, Direcția Județeană de Cultură Constanța, „Discover Dobrogea” și alte două publicații locale.

The post Piața Ovidiu văzută prin lupa timpului appeared first on Descopera Dobrogea.

Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.