Cetatea Histria se află pe lista Patrimoniului Cultural European din anul 2007. Histria este cea mai vizitată cetate din România și îndeplinește toate criteriile pentru a fi introdusă în UNESCO, dar, deși dosarul a fost întocmit în urmă cu 6 ani, instituțiile abilitate nu au solicitat nici până acum integrarea cetății în Patrimoniul Mondial.
Cetatea Histria este pe lista indicativă UNESCO, nu și în Patrimoniul Mondial
În urmă cu 6 ani, cercetătorul Iulian Bîrzescu, din cadrul Institutului Național de Arheologie ”Vasile Pârvan”, a făcut un dosar pentru integrarea Cetății Histria în Patrimoniul UNESCO, iar documentele au fost depuse la Institutul Național al Patrimoniului. În 2020, cercetătorul a trimis documentația și la Consiliul Județean Constanța, însă nu a primit prea multe răspunsuri de la autoritățile județene, deși, introducerea cetății în Patrimoniul Mondial ar atrage multe fonduri și numeroși turiști.
”Cetatea se află pe lista indicativă UNESCO, a îndeplinit absolut toate criteriile și are șanse mari să fie acceptată, dar, se pare că Guvernul României a avut alte priorități și a amânat trimiterea dosarului la Comisia UNESCO.
Cetatea Histria are multe elemente de unicitate, pe care le-am prezentat în documente. Este o cetate ioniană, față de celelalte din Marea Neagră, incluse în Patrimoniul UNESCO, care sunt doriene.
Histria este o cetate între trei mari civilizații: scitică, tracică și ioniană, acesta a fost elementul principal de unicitate și era o fortăreață care lega, prin Dunăre, Orientul de Europa Centrală. Am găsit foarte multe elemente importante pentru a păstra acest patrimoniu, care dorim să fie introdus în UNESCO”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Iulian Bîrzescu, cercetător la Institutul Național de Arheologie ”Vasile Pârvan”.
Remus Negoi, senator USR: ”Este foarte important ca această cetate să intre în Patrimoniul Mondial”
„Cetatea Histria reprezintă unul din cele mai importante situri arheologice şi este cel mai vizitat sit din judeţul Constanţa. De aceea trebuie fac tot ce se poate pentru a-l promova în vederea conservării şi protejării, așa cum mă implic și pentru orice alt sit din Dobrogea sau din România, în calitate de vicepreședinte al Comisiei parlamentare reunite pentru relația cu UNESCO.
Cetatea Histria se află pe lista indicativă UNESCO şi îndeplineşte criteriile de unicitate şi autenticitate pentru a intra în patrimoniul mondial. Am înţeles că a fost deja depus la Institutul Național al Patrimoniului (I.N.P.) un dosar în acest sens în urmă cu 2 ani. Voi verifica în ce stadiu se află acum dosarul şi mă voi implica personal pentru ca documentele depuse să fie analizate, iar autorităţile competente să continue procedura, astfel încât dosarul să ajungă la UNESCO pentru a fi analizat.
Este foarte important ca această cetate să intre în Patrimoniul Mondial, pe de o parte pentru că, în mod cert, are o valoare inestimabilă şi, pe de altă parte, pentru că va atrage şi fonduri pentru conservare şi punere în valoare.
Sunt necesare investiţii majore la Cetatea Histria. În prezent, deşi există un muzeu, acesta a fost construit cu mulţi ani în urmă, iar clădirea necesită lucrări de modernizare. Voi face toate demersurile pentru a aduce în atenţia Institutului Naţional al Patrimoniului situaţia Cetăţii Histria şi pentru a urgenta procesul de depunere a dosarului în vederea intrării acestui sit în Patrimoniul Mondial”, a declarat pentru Discover Dobrogea, vicepreședinte al Comisiei parlamentare reunite pentru relația cu UNESCO, senatorul Remus Negoi.
În ultimii 30 de ani, patrimoniul de la Histria a fost agresat permanent și chiar parțial distrus
Din păcate, patrimoniul de la Histria a fost agresat permanent în ultimii 30 de ani, însă, tumulii care au mai rămas, reprezintă elemente unice pentru zona de la Marea Neagră.
”În fiecare an, tumulii sunt aplatizați din cauza lucrărilor agricole și a lipsei de înțelegere pentru păstrarea patrimoniului cultural, așa cum a rămas din antichitate. Acest tezaur unic din zona Mării Negre a început să fie alterat după anii 90. Tumulii au fost aplatizați, iar alții au fost distruși de lucrările agricole care s-au făcut anual.
Statul român nu a intervenit niciodată pentru protecția reală a monumentelor și nimeni nu a vrut să apere și să păstreze vestigiile antice. Sunt 1200 de tumuli în necropola Histria, zonă de trei ori mai mare decât fostul oraș, care avea aproximativ 60 de hectare, iar inelele din piatră se văd foarte bine și de pe Google Earth.
În anii 90 au început lucrările agricole, apoi au venit și politicienii care au distrus 7 tumuli la începutul anilor 2000 și nu s-a întâmplat absolut nimic, nu a plătit nimeni. După aceea, au fost foarte multe lucrări în apropiere, iar când s-au reparat drumurile au fost distruși vreo 40 de tumuli, dar statul nu a vrut să intervină.
Ministerul Culturii are mai multe comisii, însă nu a impus o protecție a acestor vestigii istorice, astfel că, am ajuns în situația în care, sub ochii noștri, într-o epocă modernă, vedem cum se distruge patrimoniul și nimeni nu ia măsuri. În anii 2000 au fost scandaluri și procese care s-au finalizat întotdeauna în defavoarea monumentelor, ca peste tot în România și, mai departe, acest fenomen continuă, pentru că nu s-a schimbat nimic”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Iulian Bîrzescu, cercetător la Institutul Național de Arheologie ”Vasile Pârvan”.
În urmă cu 100 de ani, arheologul Vasile Pârvan a educat oamenii pentru a proteja patrimoniul
Constanța are cel mai bogat patrimoniu cultural din România și sunt mai multe modalități prin care siturile istorice pot fi conservate, însă, politicienii din ultimii 30 de ani, nu au fost interesați să conserve și să pună în valoarea siturile arheologice.
”Ar trebui să existe mai mult respect și să se facă educație pentru patrimoniu, mai ales în comunitățile mici. S-a încercat, la un moment dat, cu Poliția Patrimoniului și prin alte mijloace coercitive, însă rezultatele au fost foarte proaste. În schimb, educația este cam singura soluție aplicată peste tot în lume.
Educația oamenilor este esențială, deoarece, dacă ei sunt informați și conștientizează valoarea pe care o au vestigiile istorice din zona în care locuiesc, vor aprecia și respecta patrimoniul cultural.
Aceasta a fost metoda pe care a aplicat-o arheologul Vasile Pârvan la Histria, în urmă cu 100 de ani. De atunci, relația noastră a fost foarte bună cu sătenii și nu au existat niciodată probleme, chiar dacă nivelul material nu a fost prea ridicat.
Oamenii au avut un respect foarte mare pentru monumente, până când a apărut o nouă legislație, o nouă lume, care a bulversat tot ce a fost construit cu migală. Politicul și educația au avut întotdeauna un rol important în păstrarea patrimoniului, iar în ultimii 30 de ani, acest respect al oamenilor față de istorie s-a redus considerabil”, am aflat de la cercetătorul Iulian Bîrzescu.
Cetatea Histria este cel mai vizitat sit arheologic din România, dar are nevoie de investiții
Muzeul de la Cetatea Histria este o adevărată saună pe timpul verii, turiștii fiind întâmpinați cu o temperatură de peste 40 de grade în interiorul acestuia. În prezent, doar expoziția de la parter poate fi vizitată, deoarece muzeul va intra într-un proces de reabilitare, însă, proiectul nu prevede modernizarea clădirii, schimbări majore sau punerea în valoare a mai multor obiecte descoperite în cetate, care stau înghesuite într-un depozit, departe de ochii vizitatorilor.
”A fost realizat în urmă cu 5 ani un proiect european de 10 milioane de euro pentru reabilitarea Cetății Histria. Sunt tot felul de discuții și au fost diferite viziuni amestecate între politică și cultură, dar fără să fie ceva serios. Nu știu care este acum stadiul proiectului, pentru că trebuia să înceapă anul trecut. S-au făcut tot felul de măsurători aici, s-au și cheltuit bani în studii de fezabilitate. Proiectul de finanțare a fost făcut cu Institutul Național al Patrimoniului și Academia Română, iar Ministerul Culturii a dat toate avizele, însă nu știu de ce s-a oprit la un moment dat.
Histria are nevoie de o punere în valoare modernă, de un muzeu nou, adaptat anului în care suntem. Clădirea Muzeului Histria este un calvar pentru oricine vine aici, dar și pentru monumente. Este un muzeu care a fost gândit foarte bine în anii 80, când nu exista curent electric la Histria și era nevoie de lumină. În anii 2000 s-a gândit cineva că este bine să pună termopane și s-a creat acest efect de seră și, probabil, este cel mai călduros muzeu din lume.
Această reabilitare nu repune în valoare expoziția de la Muzeul Histria, care este neschimbată de 40 de ani, ca mod de expunere, ca restaurare și conservare a obiectelor. Ideal ar fi să aducem lucruri noi, pentru a arăta, totuși, ca un muzeu potrivit secolului în care suntem.
Turiștii care vin la noi se plâng mereu de căldura insuportabilă și ne critică pe noi, deși nu avem nicio vină. Sunt și oameni în vârstă, iar în muzeu sunt peste 40 de grade vara. Nu ne putem juca cu lucrul acesta și este evident că trebuie să fie făcute modificări, așa cum au făcut turcii sau grecii. Muzeul trebuie să fie legat de baza arheologică. De exemplu, proiectul propus în urmă cu doi ani de Consiliul Județean, a scos din start baza arheologică, ceea ce era incalificabil, pentru că nu există un muzeu fără bază arheologică, respectiv depozitele în care se țin obiectele descoperite”, a declarat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul Iulian Bîrzescu.
”În urma demersurilor făcute la Consiliul Județean, a fost aprobat un buget pentru realizarea, în primă fază, a unor intervenții asupra structurii clădirii, care constau într-o nouă hidroizolație, consolidarea în interior a pereților muzeului și o zugrăveală”, a precizat George Stan, conservator în cadrul Complexului Arheologic Histria, pentru Discover Dobrogea.
Pentru atragerea turiștilor români și străini în Dobrogea, este nevoie ca politicienii să înțeleagă că este foarte importantă investiția în cultură, că muzeele și cetățile au nevoie de o punere modernă în valoare, că proiectele nu se pot face pe picior, iar specialiștii trebuie ascultați și consultați. Este nevoie de viziune, de o gândire nouă, de muzee noi, adaptate acestor vremuri, iar expozițiile să se adreseze unui public mai larg. În plus, trebuie să existe un interes crescut pentru protejarea patrimoniului cultural și introducerea cetăților din Dobrogea în Patrimoniul Mondial UNESCO, deoarece, valoarea acestora este inestimabilă.
The post Cetatea Histria așteaptă de 6 ani să intre în Patrimoniul UNESCO appeared first on Descopera Dobrogea.