Într-o vale înconjurată de dealuri, la poalele cărora se întinde balta Oltina, este situată Mănăstirea Strunga. Lăcașul de cult, în care viețuiesc 16 măicuțe și părintele Visarion, poartă numele satului pe teritoriul căruia a fost întemeiat. Localitatea a fost părăsită în urmă cu aproximativ 40 de ani, iar în 2005, Maica Filareta a ridicat în această pustietate plină de ciulini și șerpi, o frumoasă mănăstire. Acum, maicile și părintele Visarion așteaptă cu bucurie sărbătoarea de Crăciun, dar și pe colindătorii care vestesc Nașterea Domnului.
Obiceiurile de Crăciun la Mănăstirea Strunga sunt diferite de cele din casele localnicilor
Am ajuns în Săptămâna Mare la Mănăstirea Strunga și am aflat care sunt obiceiurile măicuțelor, înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului.
”La noi în mănăstire obiceiurile sunt mai aparte față de cele din casele gospodarilor. În primul rând, noi punem pe primul loc rugăciunea, pravila zilnică.
Acum este o săptămână mai specială, Săptămâna Mare, înaintea sărbătorii Nașterii Mântuitorului și avem slujbe de zi și de noapte.
Sfânta Liturghie începe noaptea, de la ora 23.30 până la ora 02.00-03.00, iar ziua avem Pravila de zi.
La Mânăstirea Strunga suntem 16 maici și părintele nostru Visarion, dornic de slujire și foarte apropiat de cei din jur, de fiii duhovnicești, de pelerinii care vin pe la noi.
Începem să ne pregătim pentru sărbători. În Săptămâna Mare, în primul rând ne îngrijim ca biserica cea mare și bisericuța mică, paraclisul să fie într-o ordine impecabilă.
Așteptăm cea mai frumoasă sărbătoare pregătind lăcașul de cult, dar și biserica dinăuntrul nostru, ieslea din inima noastră, o pregătim să fie curată, primenită, să-l primim pe Mântuitor. Și aceasta înseamnă să uităm toate gândurile rele, să înfrumusețăm casa sufletului nostru cu fapte bune, să fim alături de cei necăjiți, să mergem să cercetăm familiile care sunt într-o situație materială mai critică.
Deja am început această cercetare de săptămâna trecută. Am mers pe la casele unde am știut că sunt copii necăjiți și le-am dus produse alimentare și haine pe care le-am căpătat și noi de la cei milostivi, care au știut să împartă firimitura de pâine cu Hristos, pe aceste vremuri grele”, a afirmat Maica Filareta pentru Discover Dobrogea.
Maicile de la Mănăstirea Strunga aduc Crăciunul și în casele familiilor de altă etnie
În ziua de astăzi, chiar și musulmanii sărbătoresc, în felul lor, Crăciunul, iar copiii de orice etnie se bucură când văd un brad împodobit și primesc daruri. Impresionată de micuții care cerșeau în fața unui magazin, Maica Filareta a decis în urmă cu câțiva ani să le ofere cadouri de Crăciun, tuturor copiilor sărmani, nu doar celor de religie ortodoxă.
”Am cercetat și familii de altă etnie, chiar dacă nu sunt ortodocși. Am mers în satul Făurei, unde sunt doar 8 familii de români ortodocși, restul sunt de religie musulmană.
Am pornit această cercetare, deoarece, cu ani în urmă am mers la magazin în Băneasa să fac cumpărături pentru a merge la școlile din comuna Oltina și din împrejurimi și să duc la copii, împreună cu maicile și cu părintele, daruri pentru Crăciun.
Acolo erau niște copilași care cerșeau și au spus: ”La noi, Moș Crăciun a noastră nu a duce nimic”. Atunci, m-am întors și i-am întrebat de unde sunt. Ei mi-au răspuns și am mers la domnul primar de pe vremea aceea și am întrebat câți copii sunt la școala din Făurei. Mi-a spus atunci că erau 134 de copii, plus câțiva la grădiniță și le-am făcut pachețele și celor de religie musulmană, bineînțeles, fără obiectele religioase, adică o cărticică de rugăciuni și ce le-am mai oferit noi copiilor ortodocși.
Și, de atunci, în fiecare an mergem și îi cercetăm și este o mare bucurie pentru ei. Ce m-a bucurat cel mai mult este că, după ce le-am dat darurile, tocmai erau în fața școlii și au spus: ”Nu vrei să cântăm la tine un colind, doamna maica?”. Le-am spus da, deși mă întrebam ce colind pot cânta ei. Mi-au cântat «Astăzi s-a născut Hristos», dar jucau în ritmul lor, erau niște fetițe îmbrăcate cu șalvari și cântau în felul lor, că am rămas uimită.
I-am întrebat de unde știu colindele și au spus că le-au învățat la ei și la televizorul lor. Ei ascultau colindele românești și asta m-a bucurat cel mai mult.
Când am fost săptămâna trecută să le duc daruri m-am dus seara. Felul cum mi-au mulțumit, spunând «bogdaproste», mulțumirea creștinească și «Doamne Ajută» m-a bucurat foarte mult.
Am mers și în Băneasa la niște familii necăjite și le-am dus alimente, iar la copilași daruri de Crăciun. Am mers cam prin toate împrejurimile acestor meleaguri”, a povestit pentru Discover Dobrogea, Maica Filareta de la Mânăstirea Strunga.
În Săptămâna Mare, la Mănăstirea Strunga se prepară mâncăruri ușoare de post
În această ultimă săptămână de post, la Mănăstirea Strunga se prepară mâncăruri puțin mai ușoare, iar colindătorii sunt așteptați cu dulciuri și covrigi.
”De exemplu, astăzi am avut la masă o ciorbă de zarzavat și pilaf cu salată, pentru că avem în serele noastre salată și ceapă verde. O să pregătim pentru mâine niște cartofi fierți în coaja lor, cine dorește îi poate servi cu usturoi și facem o ciorbă de zarzavat mai simplă.
Pentru cetele de colindători pe care le așteptăm săptămâna aceasta am pregătit sărmăluțe de post, șnițele de post din soia cu piure de cartofi și tradiționalul șir de covrigi care se oferă responsabilului grupului de colindători, fructe și dulciuri. Covrigii sunt cumpărați din zona mea natală, zona Muscelului”, am mai aflat de la Maica Filareta de la Mănăstirea Strunga.
La Mănăstirea Strunga nu se mănâncă niciodată produse din carne
Atât de Crăciun, cât și cu ocazia celorlalte sărbători sau în zilele în care nu se ține post, la Mănăstirea Strunga nu se mănâncă produse din carne. Tradiția lăcașului de cult este să se consume doar lactate și pește, situație întâlnită la toate mănăstirile din zonă.
”Noi facem de Crăciun și la celelalte sărbători, doar preparate din pește: ciorbă de perișoare de pește, plachie, pește la grătar, pește prăjit cu mujdei de usturoi și mămăliguță caldă.
Facem salată de boeuf fără carne, drob din ciuperci, frigănele din legume, iar tradiționalele sărmăluțe le facem cu ciuperci, nu cu carne, ca să fie și la noi masa bogată, pentru că așteptăm pelerini la mănăstire. Prin fiecare pelerin considerăm că a venit Hristos la noi și a bătut la poarta noastră și se cade să îl primim creștinește.
Pregătim și «Scutecele Mântuitorului», acele foițe subțiri precum foile de plăcintă, care se coc pe plită, se însiropează cu apă cu zahăr și coajă de lămâie și se presară cu nucă pisată și zahăr. Acestea se împart în Ajunul Crăciunului.
Aici, toți pelerinii care vin, în orice zi bat la poarta mănăstirii, noi îi așezăm la masă și îi ospătăm din puținul pe care îl avem. Avem 100 de locuri de cazare, îl primim pe Hristos la noi și nu cerem nimic, nicio recompensă. Ne bucurăm că lumea îl caută pe Hristos.
Pe colindători îi primim cu foarte multă dragoste creștinească și cu bucurie și apreciem colindele tradiționale românești.
La Oltina sunt câteva colinde speciale: «Colinde de fată», «Colinde de băiat», «Colinde pentru urare la casa gospodarilor» sau «Colindul special pentru preot».
Așteptăm colindătorii de la Oltina, pentru că în fiecare an vin copiii de la școală, chiar și unii tineri, dar primim colindători din tot județul”, a mai spus Maica Filareta de la Mănăstirea Strunga.
Maica Filareta ne dorește să avem ”bucurii cât cuprinde zarea”
Maica Filareta le transmite credincioșilor să nu uite tradițiile și colindele românești.
”Chiar dacă vremurile sunt un pic mai grele, să avem nădejde că bunul Dumnezeu și Maica Domnului nu ne lasă niciodată, dacă ne rugăm cu trăire și cu iubirea aproapelui. Să aducă Dumnezeu în casele și în inimile fiecăruia, bucurii cât cuprinde zarea, pentru că zarea nu are margini. Le dorim tuturor pace și liniște sufletească și îi îmbrățișăm cu toată dragostea creștinească”, este urarea pe care a făcut-o Maica Filareta de la Mănăstirea Strunga, pentru toți credincioșii.
Părintele Visarion de la Mânăstirea Strunga ne urează Crăciun fericit
Părintele Visarion are doar 26 de ani și spune că și-a dorit de mic să devină părinte, deși nu a avut preoți în familie.
”Mi-au plăcut de mic slujbele și Dumnezeu a rânduit să fiu preot în Dobrogea. Îi invit la Mănăstirea Strunga pe credincioșii care au nevoie de liniște și de rugăciune, dar și pe cei care doresc să se spovedească, pentru că, doar astfel, păcatul zboară, nu mai rămâne în suflet. Omul când se spovedește are al doilea botez, iar sufletul renaște pentru viața de zi cu zi”, a precizat pentru Discover Dobrogea, părintele Visarion de la Mănăstirea Strunga.
De asemenea, părintele Visarion ne-a făcut tuturor o urare, cu ocazia sărbătorii Crăciunului.
”Fie ca Lumina care va răsări la Betleem-ul Ierusalimului să vă răsară în suflet și în casă! Deschideți ușa sufletului, să se nască Hristos în sufletele voastre! Pace, bucurie și Crăciun fericit!” le urează tuturor, părintele Visarion de la Mănăstirea Strunga.
The post La Mănăstirea Strunga, maicile așteaptă Crăciunul cu post, rugăciuni și fapte bune appeared first on Descopera Dobrogea.